Libanul va organiza alegeri parlamentare pe 15 mai in urma carora un eventual schimb de putere s-ar resimti mult mai departe de granitele tarii care se invecineaza atat cu Siria, cat si cu Israel, scrie Reuters. Situatia de criza in care a ajuns tara de aproape 7 milioane de oameni este o consecinta a istoriei sale recente in care se regasesc asasinate, razboaie, prabusirea economiei si o explozie care a distrus o mare parte din capitala.
Cetatenii libanezi care traiesc in afara tarii au putut deja sa isi exprime voturile incepand de duminica. Este de asteptat ca o mare parte din expatriati sa voteze pentru cadidatii unei coalitii de activisti si politicieni independenti care s-au remarcat in timpul protestelor din 2019 organizate impotriva elitei politice pe care o acuza de coruptie si incompetenta pentru rolul pe care l-a avut in prabusirea catastrofala a economiei, scrie Reuters.
„Vreau o schimbare”, a spus Samer Sobbi, un sofer de camion care voteaza de la Sydney. „Nu vreau aceiasi oameni la fiecare patru ani, si daca nu sunt aceiasi oameni atunci sunt copii lor si daca nu sunt copii lor, sunt rudele lor. Cum ramane cu noi?”
Australia este una dintre tarile cu cei mai multi votanti din diaspora, alaturi de Canada, SUA, Germania, Emiratele Arabe Unite si Franta, unde sunt cei mai multi votanti eligibili.
Libanul si nevoia de „schimbare”
Libanezii au stat la cozi care s-au intins si pe un kilometru distanta in Dubai unde au avut de indurat temperaturi foarte ridicate, iar membrii politiei locale au fost observati in timp ce ii ajutau pe oameni sa reziste caldurii facandu-le vant cu bucati de carton.
„Am venit azi doar ca sa votez si nu imi pasa cat de mult trebuie sa astept in caldura. Avem nevoie de schimbare”, a spus Christine Daou, care, la varsta de 37 de ani, voteaza pentru prima data.
Partidele cu istorie inca se bucura de sprijinul unor libanezi, iar acest lucru a fost evident cand langa statia de votare de la Berlin, peste 20 de persoane si-au aratat sustinerea fata de Nabih Berri, purtator de cuvant cu experienta in parlamentul Libanului.
Altii nu sunt de acord. Anton Wehb, un muncitor in constructii de 62 de ani care voteaza de la Sydney, a spus ca Libanul are nevoie de „sange nou”, in timp ce de la Paris, Sahar al-Jazzar a spus ca va vota pentru „cineva care nu a mai fost la putere inainte. [Am avut] destula asuprire, destula nedreptate si toata suferinta pe care am trait-o.”
Cele mai importante evenimente care au dus la criza din Liban
Fostul premier al Libanului, miliardarul Rafik al-Hariri este asasinat pe 14 februarie 2005, atunci cand o bomba explodeaza langa convoiul oficial cu care prim-ministrul libanez se deplasa prin Beirut; alte 21 de persoane isi pierd viata in atac.
Oamenii ies in strada sa protesteze si dau vina pe Siria, care inca avea trupe in Liban, la 15 ani de la terminarea razboiului civil.
Aliatii siiti ai Damascului organizeaza propriile lor demonstratii in sprijinul Siriei, dar, sub presiunea internationala, armata siriana se retrage din Liban.
Militanti Hezbollah din Liban trec granita cu Israel in iulie 2006, omoara trei soldati israelieni si rapesc alti doi, ceea ce declanseaza un razboi de cinci saptamani intre cele doua tari in urma caruia mor 1.200 de oameni in Liban si 158 de israelieni.
Pierre Gemayel, politician anti-sirian, este asasinat in noiembrie 2006.
Hezbollah si aliatii organizeaza timp de un an de zile proteste in centrul Beirutului impotriva guvernului lui Fouad Siniora, sustinut de Occident, si cer sa li se acorde drept de veto.
Wissam Eid, un ofiter de politie care investiga asasinarea lui Hariri, este omorat intr-o explozie in ianuarie 2008.
Reteaua de telecomunicatii a miscarii Hezbollah este interzisa in luna mai – o masura pe care militantii siiti o considera o declaratie de razboi.
Hezbollah se razbuna preluand controlul asupra partii de vest a capitalei, unde majoritatea populatiei este musulmana. Dupa o perioada de mediere, liderii rivali semneaza un acord in Qatar pentru a incheia 18 luni de conflict politic.
Guvernul condus acum de fiul fostului premier asasinat, Saad al-Hariri, este rasturnat atunci cand Hezbollah si aliatii lor se retrag de la guvernare din cauza tensiunilor provocate in jurul instaurarii unui tribunal sustinut de ONU care sa judece cazul asasinarii lui Hariri Sr.
Luptatorii Hezbollah incep sa participe activ la razboiul din Siria din 2012 si lupta de partea fortelor lui Bashar al-Assad care se confrunta cu sunitii ce s-au razvratit impotriva regimului de la Damasc.
Arabia Saudita, frustrata de rolul tot mai mare pe care il are Hezbollah in Liban, este acuzata ca l-a retinut pe premierul libanez si ca l-au fortat sa isi depuna demisia.
Libanul organizeaza in 2018 primele alegeri parlamentare din 2009 si pana atunci. Hezbollah si aliatii lor castiga 69 dintre cele 128 de locuri, consolidandu-si controlul asupra ramurii legislative a tarii.
Si mai multe probleme economice si ineficienta masurilor adoptate de guvern duc la noi proteste in masa care ii acuza pe politicieni de coruptie si incompetenta.
Hariri isi da demisia pe 29 octombrie 2019. Criza financiara se adanceste, moneda nationala se prabuseste, saracia cuprinde toata tara.
O cantitate vasta de azotat de amoniu explodeaza in portul din Beirut – sunt peste 200 de morti si 6.000 de raniti.
Tribunalul sprijinit de ONU condamna un membru Hezbollah pentru rolul pe care l-a avut in asasinarea lui Rafik al-Hariri la 15 ani dupa moartea sa.
Banca centrala anunta ca nu mai poate subventiona importurile de combustibili, ceea ce provoaca pene de curent, cozi lungi la benzinarii si violente in randul protestatarilor.
Partidele siite protesteaza impotriva unui judecator care a condamnat mai multi membrii Hezbollah pentru explozia din portul din Beirut.
Sase sustinatori siiti sunt ucisi in timpul protestelor. Hezbollah da vina pe Fortele Libaneze, un partid crestin.
Statele din Golful Persic isi recheama ambasadorii din Liban, iar Arabia Saudita interzice toate importurile din tara in semn de protest pentru ca un ministru pro-Hezbollah a criticat rolul sauditilor in razboiul din Yemen.
Banca Mondiala acuza grav conducatorii Libanului pentru ca au „orchestrat” una dintre cele mai grave crize economice nationale din istorie din cauza exploatarii resurselor tarii.
Libanul semneaza o intelegere cu Fondul Monetar International pentru a primi 3 miliarde de dolari pentru a sustine economia daca Beirutul va implementa reforme demult asteptate.
Ambasadorii Kuweitului si ai Arabiei Saudite se intorc in Liban.
Arabia Saudita si Franta anunta un fond comun de 30 de milioane de euro in sprijinul serviciilor de sanatate si nu numai din Liban.
Hariri anunta ca el si partidul sau nu vor candida in alegerile parlamentare din luna mai.