Desi mai sunt cateva zile pana la alegerile prezidentiale din Estonia, nimeni nu si-a anuntat candidatura.
In mod normal, in aceasta etapa, candidatii ar fi trebuit sa convinga parlamentarii sa-i sustina. Insa, acest an este diferit.
Criticii spun ca, atat timp cat Parlamentul alege presedintele, calculele politice sunt puse mai presus de orice.
Sondajele spun ca, daca presedintele ar fi ales prin vot direct, atunci actualul sef e stat Kersti Kaljulaid ar fi realeasa pentru un al doilea mandat.
In Estonia, cea mai puternica prerogativa a presedintelui este de a retrimite la Parlament proiecte de lege, daca se considera ca au nevoie de modificari. Seful de stat joaca, de asemenea, un rol major in reprezentarea tarii in strainatate.
Persoana care isi doreste sa devina presedintele Estoniei are nevoie de deputati care sa-I acorde sprijinul. Un partid poate desemna un candidat cu 21 de voturi, proces care va incepe joi. Pentru a castiga apoi primul tur, care are loc luni, un candidat trebuie sa obtina 68 din 101 voturi. Daca nimeni nu obtine acest scor, vor mai avea loc unul sau doua voturi a doua zi.
Pentru a face lucrurile si mai incerte, pot fi adaugati noi candidati pe lista pe tot parcursul acestui proces.
Guvernul de coalitie al Estoniei este format din doi fosti rivali. Premierul Kaja Kallas, fosta europarlamentara, conduce Partidul Reformei de centru-dreapta. Aceasta coopereaza cu partidul de centru-stanga al fostului premier Juri Ratas.
Pentru a pastra pacea in interiorul coalitiei, cei doi au convenit ca vor prezenta un candidat comun. Cu toate acestea, cu doar 59 de mandate, cele doua partide nu au suficiente voturi pentru a se asigura ca propunerea lor de candidat va fi urmatorul presedinte.
Fostul premier nu vrea ca actuala presedinta sa fie votata pentru un nou mandat. Coalitia a fost de acord sa il numeasca pe Alar Karis, directorul prestigiosului Muzeul National Estonian, dar nu exista siguranta ca partidele de opozitie vor vota acest candidat.
Sursa: Stirileprotv.ro