Principalii doi candidati la alegerile prezidentiale din Franta, actualul sef al statului, centristul Emmanuel Macron, si politician de extrema-dreapta Marine Le Pen, s-au calificat duminica in finala prezidentiala din 24 aprilie.
Potrivit primului exit-poll dupa inchiderea urnelor, Emmanuel Macron a obtinut 28,1%, iar Marine Le Pen 23,3% din voturi. In 2017, primele estimari dupa inchidera urnelor de vot din primul tur al algerilor preidentiale ii indicau in frunte tot pe cei doi, Macron fiind cotat cu 24% din voturi la acea vreme, in timp ce 21% din sufragii erau directionate catre Marine Le Pen.
Cei doi sunt urmati de Jean-Luc Melenchon, cu 20.2%, si de Eric Zemmour, cu 7.1%, potrivit proiectiilor institutului de sondare Ipsos, citat de BBC News si Politico Europe.
Prezenta nationala la vot a fost de 73,5%, fata 78,6%, cat a fost in 2017. In capitala, la Paris, au iesit la urne 71% dintre francezi, mai putin cu 12% fata de primul tur al algerilor prezidentiale din 2017.
Francezii au avut de ales intre nu mai putin de 12 candidati la alegerile prezidentiale de duminica, insa doar cativa au fost cotati cu o intentie de vot semnificativa pentru scrutinul in care presedintele Emmanuel Macron cauta sa obtina un nou mandat de 5 ani.
Asa cum anticipau sondajele de electorale din ultimele zile, in turul doi se vor infrunta presedintele actual Emmanuel Macron (La Republique en marche, LREM) si candidata de extrema dreapta Marine Le Pen (Rassemblement national, RN).
Emmanuel Macron a votat impreuna cu sotia sa, Brigitte, in statiunea litorala Le Touquet-Paris-Plage, in nordul tarii, unde a fost intampinat la sectia de votare de o multime de suporteri.
La mijlocul zilei (ora 10.00 GMT), rata de participare era de 25,48%, cu trei puncte procentuale sub cea din 2017 (28,54%), potrivit cifrelor Ministerului de Interne de la Paris.
Totusi, participarea o depasea cu patru puncte pe cea consemnata la aceeasi ora pe 21 aprilie 2002 (21,39%), cand s-a inregistrat recordul de absenteism la un prim tur al prezidentialelor.
Participarea la vot pana la ora 17.00, in primul tur al alegerilor prezidentiale franceze, era de 65%, potrivit cifrelor anuntate de Ministerul de Interne, o scadere de 4,4 puncte procentuale comparativ cu prezenta inregistrata la aceeasi ora la scrutinul din 2017 (69,42%).
Aceasta prezenta este in schimb cu 6,5 puncte procentuale mai mare decat cea din 2002 (58,45%), anul in care s-a inregistrat recordul absenteismului la un prim tur al alegerilor prezidentiale.
Un exit poll realizat de publicatia La Libre din Belgia si publicat cu doar doua ore inainte de inchiderea urnelor din marile orase franceze si cu doar o ora inainte de inchiderea urnelor din zonele rurale ale Frantei europene arata ca Macron si Le Pen sunt la egalitate. Ambii ar strange cate 24% din voturi, fiind urmati de Jean-Luc Melenchon, candidatul de extrema stanga, care ar ocupa pozitia trei cu 19% din voturi. In spate s-ar afla Valerie Pecresse si Eric Zemmour, care ar obtine fiecare cate 8% din voturi.
In Franta, publicarea sondajelor la iesirea din urne pana la inchiderea sectiilor de votare este interzisa prin lege, motiv pentru care astfel de informatii apar doar in presa belgiana. Rezultatele de tip exit-poll se dau in site-uri franceze din Belgia, unde nu intervine legea franceza.
O campanie dominata de razboi
Ceea ce initial s-a simtit ca niste alegeri centrate pe probleme de migratie si securitate, cu extrema dreapta dominand discursul politic, a devenit in ultimele saptamani mai mult un vot concentrat pe preocupari economice.
Sondajele pre-electorale indicau ca majoritatea francezilor s-au ingrijorat ca costul vietii a crescut sub presedintia lui Macron, chiar daca economia in general a rezistat pandemiei de coronavirus si altor crize.
Razboiul din Ucraina a starnit, de asemenea, ingrijorari tot mai mari cu privire la cresterea inflatiei, cresterea preturilor la energie si pensiile insuficiente.
De altfel, razboiul inceput de Vladimir Putin in Ucraina a dominat stirile in Franta si a umbrit in mare parte campania electorala. Presedintele in exercitiu, Emmanuel Macron, a fost acuzat ca si-a folosit statutul de lider in timp de razboi si de coordonator al raspunsului Europei la agresiunea rusa pentru a evita sa se confrunte cu oponentii sai.
Desi unii analisti subliniau ca aceasta cursa electorala va fi castigata de Emmanuel Macron fara emotie, competitia s-a redeschis in ultimele saptamani dupa avansul principalului sau oponent, Marine Le Pen, lidera de extrema dreapta cu o platforma anti-UE, anti-NATO si pro-Rusia, care ar provoca un cutremur la nivel global daca ar castiga, aproape la fel de mare ca victoria lui Donald Trump in alegerile prezidentiale americane din 2016, scrie New York Times.
Marine Le Pen, care a lucrat pentru a-si corecta imaginea, chiar daca proiectul sau ramane „radical” in ce priveste migratia si institutiile, a urcat cu doua puncte in ultima saptamana, ajungand la 22% din intentiile de vot, in timp ce scorul lui Macron a scazut cu doua puncte pana la 26%, conform celui mai recent barometru OpinionWay-Kea Partners de joi.
Intr-un miting de campanie la Perpignan, in sud, Marine Le Pen l-a atacat joi seara pe Emmanuel Macron si a afirmat ca „alternativa este simpla: va fi fie dizolvarea intr-o mare magma mondiala via o Uniune Europeana care este preludiul ei, fie afirmarea Natiunii” ca „spatiul cel mai protector pentru ai nostri”.
La randul sau, presedintele Macron a sustinut, intr-un interviu publicat vineri in cotidianul Le Parisien, ca „elementele fundamentale” ale candidatei Le Pen „nu s-au schimbat”. „Are un program rasist, de o mare brutalitate si prin care vrea sa divizeze societatea”. „Marine Le Pen are un program social mincinos, pentru ca nu ea il finanteaza”, a adaugat presedintele francez Emmanuel Macron.
Reeditarea finalei prezidentiale din 2017
Consiliul Constitutional francez va valida rezultatul primului tur al alegerilor prezidentiale pana cel tarziu pe 14 aprilie, data pana la care trebuie sa anunte cei doi candidati care s-au clasat pe primele doua locuri in optiunile de vot ale alegatorilor francezi.
Campania electorala pentru turul doi al alegerilor va incepe pe 15 aprilie, televiziunile franceze fiind obligate sa le aloce celor doi candidati timp egal de emisie pana pe 22 aprilie, data dupa care sunt obligate din nou sa pastreze 44 de ore de „tacere electorala” (fara declaratii ale candidatilor sau sondaje de opinie) pana la inchiderea urnelor.
Francezii isi vor alege presedintele pe 24 aprilie insa, la fel ca in primul tur, votarea va incepe mai devreme cu o zi in unele teritorii de peste mari si in Americi.
Cei doi candidati din turul doi se vor infrunta si intr-o dezbatere televizata inainte de al doilea tur de scrutin.
Daca presedintele Macron nu va fi reales, noul presedinte va avea timp pana pe 13 mai pentru a prelua functia. Apoi, atentia se va indrepta catre alegerile pentru Adunarea Nationala. Toate locurile de acolo vor fi puse in joc, intr-un sistem similar de vot in doua tururi, pe 12 si 19 iunie.