Doisprezece candidati sunt in cursa in primul tur al alegerilor prezidentiale desfasurat duminica in Franta, insa presa din Hexagon se intreaba care va fi in final rata de participare la vot. Ultimele sondaje realizate inainte de scrutin prevesteau un absenteism record la urne.
Votul la primul tur al alegerilor prezidentiale din Franta a inceput duminica la ora locala 8.00 pentru cei aproximativ 48,7 milioane de alegatori inscrisi pe listele electorale.
Nu mai putin de 12 candidati se prezinta in acest prim tur de scrutin. Favoriti sa acceada in al doilea tur sunt presedintele in exercitiu Emmanuel Macron si candidata de extrema-dreapta Marine Le Pen.
Una dintre cheile acestei zile ar putea fi nivelul absenteismului la vor, care potrivit sondajelor difuzate in ultima parte a campaniei ar urma sa fie foarte ridicat.
Prezenta la vot la ora pranzului - 25,48%, mai putin decat la scrutinul anterior
Potrivit datelor comunicate de Ministerul francez de Interne, la ora locala 12.00, prezenta la vot a fost de 25,48%, cu trei puncte mai putin decat in 2017 (28,54%).
De notat insa ca prezenta de la ora 12.00 a fost totusi cu patru puncte mai mare decat cea din 21 aprilie 2002 (21,39%), anul in care s-a inregistrat recordul de absenteism la urne in primul tur al alegerilor prezidentiale.
Participarea scazuta la vot pare sa se confirme in Polinezia Franceza, unde dupa patru ore de vot prezenta era de doar 12,34%, fata de 22,24% la aceeasi ora la alegerile din 2017.
Sectiile de votare se vor inschide la ora locala 19.00, mai putin in orasele Paris, Marsilia, Bordeaux, Nantes, Toulouse sau Nisa, a caror inchidere este amanata pana la ora 20.00 (21.00, ora Romaniei).
In Franta, publicarea oricaror rezultate, partiale sau finale, este interzisa pana la inchiderea ultimelor sectii de votare si abia atunci presa va publica primele estimari bazate pe sondajele la iesirea de la urne.
Alegeri prezidentiale Franta 2022: Cine merge in turul doi?
Francezii vor avea de ales intre nu mai putin de 12 candidati la alegerile prezidentiale de duminica, insa doar cativa sunt cotati cu o intentie de vot semnificativa pentru scrutinul in care presedintele Emmanuel Macron va incerca sa obtina un nou mandat de 5 ani.
Daca nu va avea loc o surpriza uriasa, Macron, surprinzatorul castigator al alegerilor prezidentiale din 2017, va afla duminica adversarul cu care se va confrunta in turul doi al alegerilor ce vor avea loc pe 24 aprilie.
Sondajele de opinie arata ca el se va confrunta din nou cu o provocare puternica din partea dreptei franceze in contextul razboiului din Ucraina si a strategiei sale de a-i „enerva” pe cei care nu au dorit sa se vaccineze impotriva coronavirusului.
Marine Le Pen va vedea la randul ei daca repozitionarea usor inspre centru din ultimii ani va fi suficienta pentru a-i convinge pe conservatorii francezi sa o aleaga in detrimentul lui Valerie Pecresse, candidata dreptei traditionale.
Scrutinul de duminica va reprezenta un adevarat test pentru conservatorii francezi care in 2017 s-au vazut infranti de Le Pen in urma scandalului urias in care a fost implicat candidatul lor, Francois Fillon, tocmai in mijlocul campaniei electorale.
Faptul ca acesta, condamnat la inchisoare in decembrie 2020, a fost numit in conducerea unei mari companii rusesti apropiate de Kremlin la sfarsitul anului trecut, nu a trecut neremarcat de catre opozitie.
Stanga franceza, mai divizata decat oricand, va vedea la randul ei in ce masura electoratul a uitat de mandatul plin de probleme al lui Francois Hollande, fostul presedinte socialist care a ales sa nici nu mai candideze in 2017 din cauza popularitatii extrem de scazute.