Conditiile pentru un scrutin liber sunt „practic absente in Belarus”, au avertizat organizatiile civile, inaintea votului ce nu are decat rolul de a cimenta puterea dictatorului care conduce tara de aproape 30 de ani, scriu Associated Press, Deutsche Welle si Politico.
Alegatorii din Belarus merg azi la urne pentru a vota in cadrul alegerilor parlamentare fara a avea cu adevarat o alegere de facut: pe buletinul de vot se afla doar patru partide care sustin ferm regimul dictatorului Alexandr Lukasenko. Belaia Rus, Partidul Comunist, Partidul Liberal Democrat din Belarus si Partidul Republican al Muncii si Justitiei sunt gruparile care mimeaza exercitiul democratic, dupa ce Lukasenko a interzis sau a dizolvat toate celelalte partide, ca reactie la protestele de amploare ce au urmat alegerilor prezidentiale din 2020.
Candidatii care se afla pe buletinul de vot duminica nu au participat la nicio dezbatere, citind in schimb programele lor identice la televiziunea de stat. „Daca cineva considera ca alegerile noastre sunt plictisitoare, exista circ, teatru, sali de concert”, a declarat Igor Karpenko, seful Comisiei Electorale Centrale din Belarus, in timpul unei emisiuni, potrivit Politico.
Centrul pentru drepturile omului Viasna, cu sediul in capitala Minsk, si Comitetul Helsinki din Belarus au subliniat ca, in prezent, conditiile pentru alegeri libere sunt „practic absente in Belarus”. La inceputul acestei saptamani, Josep Borrell, seful politicii externe a UE, a denuntat, intr-o declaratie, „incalcarea continua si fara sens a drepturilor omului si nivelul fara precedent de represiune” de dinaintea scrutinului, promitand ca cei responsabili vor fi trasi la raspundere. Criticii regimului au rezumat situatia, intr-un mod realist. „Nu este deosebit de important cum vor vota oamenii sau daca vor vota. Este suficient ca unii oameni sa vina la sectiile de votare”, a declarat Pavel Sapelka, un activist belarus in exil, care lucreaza la campania „Aparatorii drepturilor omului pentru alegeri libere”.
Scrutinul de azi este primul de la controversatele alegeri prezidentiale din 2020, considerate fraudate, care au declansat proteste in masa si au zguduit puterea lui Lukasenko. De atunci, regimul de la Minsk, care se bazeaza pe subventiile Moscovei, a permis trupelor ruse sa foloseasca teritoriul belarus pentru a lansa atacuri asupra Ucrainei.
Alegerile, monitorizate de prieteni
La scrutin nu vor exista observatori independenti din partea Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) care sa monitorizeze alegerile. Luna trecuta, Matteo Mecacci, directorul Biroului OSCE pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului, a avertizat ca lipsa observatorilor impartiali „va impiedica cetatenii si institutiile tarii sa beneficieze de o evaluare impartiala, transparenta si cuprinzatoare”.
„Acest lucru este contrar angajamentelor asumate de Belarus si contravine atat literei, cat si spiritului de colaborare pe care se bazeaza OSCE”, a subliniat el, potrivit Deutsche Welle. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, alegerile vor fi totusi monitorizate. In acest sens, Minskul a invitat reprezentanti ai comisiilor electorale din alte state CSI post-sovietice si delegati ai Asociatiei Organismelor Electorale Mondiale.
Adunarea Parlamentara a Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva va trimite, de asemenea, o misiune. Formata in 2002, organizatia este o alianta militara condusa de Rusia, care cuprinde mai multi alti fosti membri ai Uniunii Sovietice. Joi, potrivit Agentiei Telegrafice din Belarus, Comisia Electorala Centrala a anuntat ca a acreditat, de asemenea, 23 de reprezentanti ai UE pentru alegeri. Nu au fost date nume sau organizatii, dar se pare ca printre acestia se numara persoane din Germania, Lituania, Polonia si alte state. Activistii pentru drepturile omului au decis sa nu monitorizeze alegerile din acest an, din motive de securitate, dar va exista o tentativa de monitorizare paralela. O comisie de experti va aduna informatii din surse deschise si, astfel, va fi posibil sa se raporteze incalcari ale alegerilor in mod anonim.
Opozitia face apel la boicot
Este putin probabil ca alegerile parlamentare sa declanseze vreo revolta masva in tara. Cu ajutorul aliatului sau de la Moscova, Vladimir Putin, Lukasenko a fortat in exil, a intemnitat sau a ucis marea majoritate a opozitiei belaruse. La sfarsitul anului 2020, organizatiile pentru drepturile omului au inregistrat 650 de cazuri de persecutie politica. Numarul a crescut la 1.380 in 2021 si la 3.800 in 2022. Pana la sfarsitul anului 2023, numarul a ajuns la 5.200 de cazuri.
Lidera opozitiei belaruse in exil, Svetlana Tihanovskaia, considerata in general castigatoarea legitima din 2020, a spus ca votul de duminica este o inselatorie si i-a indemnat pe sustinatorii sai sa il boicoteze. Dar chiar si acest mic act de sfidare ar putea atrage riscuri. „Circula informatii potrivit carora vor fi intocmite liste cu cei care nu au participat la vot”, a declarat Uladzimir Astapenka, seful Misiunii Belarusului Democratic la Bruxelles si un aliat apropiat al lui Tihanovskaia.
„Oamenii risca sa isi piarda locurile de munca”, a spus el. Centrul pentru drepturile omului Viasna a declarat de altfel ca studentii, soldatii, profesorii si alti functionari publici au fost fortati sa participe la votul anticipat, care a inceput de marti. „Autoritatile folosesc toate mijloacele disponibile pentru a asigura rezultatul de care au nevoie – de la difuzarea de propaganda televizata pana la fortarea alegatorilor sa voteze anticipat”, a declarat reprezentantul Viasna, Pavel Sapelka, citat de Associated Press. „In timpul votului au loc retineri, arestari si perchezitii”, a spus acesta. oricum, pragul de participare pentru validarea scrutinului a fost eliminat, tocmai pentru a preintampina un eventual boicot.
Miscarea de opozitie a lui Tihanovskaia organizeaza propriile alegeri alternative in luna mai, in cadrul asa-numitului Consiliu de Coordonare, un organism care isi propune sa reprezinte poporul belarus. „Incercam sa cream o alternativa la autoritatile ilegitime ale lui Lukasenko”, a declarat Astapenka. „Consiliul de Coordonare va fi ales de catre belarusi pentru a vorbi in numele belarusilor si pentru a le apara interesele nationale”, a spus el. Detaliile exacte ale acestor alegeri alternative sunt inca in discutie, a declarat Astapenka, adaugand ca unele partide de opozitie exilate s-au retras din initiativa de teama unor represalii impotriva rudelor lor ramase in Belarus.
Se retrage Lukasenko?
Dupa vot, Belarus va forma un nou organism de stat – Adunarea Populara a intregului Belarus, cu 1.200 de membri, care va include inalti oficiali, legiuitori locali, membri ai sindicatelor, activisti pro-guvernamentali si altii. Acesta va avea puteri semnificative, inclusiv autoritatea de a lua in considerare amendamente constitutionale si de a numi oficiali electorali si judecatori. In urma cu cativa ani, analistii speculau ca Lukasenko ar putea sa demisioneze, pentru a conduce noul organism si a continua astfel sa controleze tara. Comentatorii au indicat si spre o posibila succesoare la presedintie, in persoana Nataliei Koceanova, o aliata fidela a actualului presedinte si sefa a camerei superioare a parlamentului. Consensul este acum ca dictatorul si-a schimbat calculele. Putini observatori se asteapta ca el sa demisioneze dupa ce actualul sau mandat se va incheia, anul viitor.