Italia va organiza alegeri anticipate pe 25 septembrie, dupa ce presedintele Sergio Mattarella a dizolvat parlamentul in urma demisiei premierului Mario Draghi, transmit dpa si Reuters.
Data alegerilor a fost anuntata intr-o sedinta a Consiliului de Ministri la Roma, au relatat agentiile italiene ANSA si Adnkronos, citand participantii la reuniune.
Draghi, care va ramane premier interimar, i-a multumit presedintelui Mattarella pentru increderea acordata.
„Trebuie sa fim foarte mandri de munca pe care am depus-o in numele presedintelui Republicii in serviciul cetatenilor”, a declarat Mario Draghi, citat de Agerpres.
„Trebuie sa ne ocupam de urgente legate de pandemie, razboiul din Ucraina, inflatie si costul energiei”, le-a mai spus Draghi membrilor cabinetului.
El a mai afirmat ca guvernul trebuie sa implementeze Planul National de Relansare si Rezilienta (PNRR), prin care Italia acceseaza miliarde de euro din fondul post-pandemie al Uniunii Europene in schimbul unor reforme.
Premierul italian Mario Draghi a demisionat joi dupa ce nu a obtinut sustinerea pe care o dorea in cursul unui vot de incredere miercuri in Senat. Draghi a afirmat in mai multe randuri ca nu ar ramane in functie decat daca ar avea o larga sustinere.
Chiar daca Draghi (74 de ani) a castigat miercuri seara in parlamentul de la Roma cu 95 de voturi favorabile si 39 impotriva, cele trei mari partide - Forza Italia, partidul de dreapta condus de fostul premier Silvio Berlusconi, Liga, formatiunea de extrema dreapta a liderului populist Matteo Salvini si formatiunea populista Miscarea 5 Stele (M5S) nu au participat la vot.
Comisarul european al economiei, Paolo Gentiloni, a considerat „iresponsabile” miercuri partidele coalitiei de unitate nationala in Italia, care l-au abandonat pe seful guvernului Mario Draghi cu riscul de a „provoca o furtuna”.„Ne temem ca urmeaza luni dificile, dar suntem o tara mare”, a adaugat el.
A fost pentru a doua oara in decurs de o saptamana cand Mario Draghi si-a prezentat demisia presedintelui Sergio Mattarella. Initial, saptamana trecuta, Mattarella i-a respins-o.
Mandatul Parlamentului expira in primavara anului 2023. Fostul sef al Bancii Centrale Europene conducea din februarie 2021 un guvern de unitate nationala.
Coalitia condusa de extrema dreapta ar putea obtine majoritatea absoluta
Pe baza sondajelor actuale, favoritul evident la alegerile din septembrie este o coalitie condusa de formatiunea politica de extrema dreapta „Fratelli d'Italia”, al carui lider este Giorgia Meloni, alaturi de Liga si Forza Italia.
Fratelli d'Italia se afla pe primul loc in intentiile de vot ale alegatorilor cu aproape 24%, inaintea Partidului Democrat (PD), cotat cu 22%, si a Ligii, care se estimeaza ca va obtine 14%. In prezent, Forza Italia este de asteptat sa culeaga aproximativ 7% din voturi si Miscarea 5 Stele (M5S) undeva in jurul a 11%.
Sondajul prezentat de The Guardian sugereaza ca PD ar putea fi fortat sa se alieze cu M5S daca doreste sa aiba sansa sa bata blocul de dreapta al lui Meloni si Salvini. Insa tulburarile politice recente au pus o presiune uriasa asupra legaturilor dintre cele doua partide
In cazul victoriei, Meloni ar putea deveni prim-ministru al Italiei, desi ar putea nominaliza pe altcineva din tabara ei. „Aceasta criza ofera un mare avantaj pentru blocul de dreapta condus de Giorgia Meloni”, a declarat analistul Lorenzo Pregliasco pentru Reuters.
Predictiile actuale evidentiaza ca blocul Meloni-Salvini-Berluconi ar castiga aproape 60% din mandate, un procent fara precedent intr-un Parlamentul divizat in mod normal precum este cel al Italiei.
In conformitate cu legea electorala a Italiei, 36% dintre parlamentarii din camera superioara si inferioara sunt alesi pe o baza unilaterala, restul fiind alesi prin reprezentare proportionala pe liste separate de partid. Acest sistem mixt aduce beneficii partidelor care formeaza aliante pentru a evita diluarea sprijinului pentru familia lor politica.
Analizele politice arata ca singurul mod in care centrul-stanga ar putea frana victoria dreaptei ar fi sa creeze o coalitie larga, care sa includa M5S si o serie de partide mici de stanga si centriste.
Cu toate acestea, centristii, care includ partidul Italia Viva al fostului premier Matteo Renzi, au denuntat in repetate randuri pozitiile M5S si au exclus orice alianta electorala cu acesta.
Getano Azzariti, profesor de drept constitutional la Universitatea Sapienza din Roma, a declarat pentru Agentia France-Presse ca dupa ce a decis deja sa prezinte un candidat comun, „este clar ca dreapta este cea care va castiga”, in ciuda diferentelor din cadrul acelei coalitii si a tensiunilor dintre Meloni si Salvini.
Daca o coalitie condusa de Fratelli d'Italia castiga in septembrie, aceasta „ar oferi un scenariu mult mai perturbator pentru Italia si UE”, a transmis si Luigi Scazzieri, cercetator la Centrul pentru Reforma Europeana din Roma.
„Super Mario”, in dificultate
Economistii spun ca adevarata problema este ca Italia are o evolutie economica slaba de doua decenii, iar situatia fiscala nu este cauza, ci consecinta acestei slabiciuni. Acestia amintesc ca Italia nu s-a confruntat cu bula imobiliara care a generat criza financiara din 2008, iar problemele sale bugetare nu au fost la fel de severe ca ale celorlalte patru tari care au trecut prin criza datoriilor din urma cu un deceniu - Spania, Portugalia, Irlanda si Grecia. Deci, Roma nu a fost nevoita sa apeleze la sprijin financiar din partea troicii formate din Fondul Monetar International, Banca Centrala Europeana si Comisia Europeana, situatie pe care ar putea sa o regrete acum.
Italia nu a facut suficient pentru a-si impulsiona cresterea economica, in ciuda unor modificari in sistemul de pensii, pe piata muncii si, sub conducerea lui Dragi, in sistemul de justitie, considerat unul lent. Drept urmare, tara plateste acum cea mai mare dobanda la imprumuturi, dupa Grecia, tara care a intrat de doua ori in incapacitate de plata in ultimul deceniu si inca este plasata in categoria nerecomandata pentru investitii.
Din postura de sef al Bancii Centrale Europene, Mario Draghi a subliniat importanta reformelor facute in domeniul fiscal, dar si in alte zone ale economiei. Insa, dupa ce a devenit premier a fost nevoit sa medieze intre partidele din larga coalitie de guvenare, ceea ce inseamna ca subiecte sensibile, precum modificarea taxelor si reforma sistemului de pensii nu au fost realizate.
Sub conducerea celui supranumit „Super Mario”, Italia a inaintat Bruxelles-ului Planul National de Redresare si Rezilienta in valoare de aproape 200 de miliarde de euro si a asigurat un inceput solid pentru implementarea sutelor de jaloane si repere pe care le contine. Acestea sunt insa modificari la scara mici, iar multe dintre ele au termen de indeplinire sfarsitul anului 2025, potrivit unei analize Reuters.
Banii, care provin din granturi si imprumuturi ieftine, ar putea reprezenta un colac de salvare pentru Italia, daca va fi nevoie sa-si restranga bugetul. Insa bilantul tarii in ceea ce priveste utilizarea fondurilor europene este dezastruos. A reusit sa chetuiasca doar jumatate din fondurile puse la dispozitie in ultimul exercitiu bugetar, avand a doua cea mai mica absorbtie dupa Spania.
Italia a ratat revolutia digitala
Unii economisti spun ca Italia a ratat practic revolutia digitala si dau vina pe antreprenori, care aleg sa pastreze o mica afacere in familie in loc sa o dezvolte cu ajutorul investitorilor straini.
In plus, prin aderarea la euro, Italia a pierdut si posibilitatea de a-si devaloriza moneda, un truc care a ajutat industria italiana sa prospere timp de decenii, intrucat exporturile sale au devenit mai ieftine si mai atractive.
Economistii concluzioneaza spunand ca Italia a ales gresit modelul de crestere in anii 1980. Pentru a raspunde globalizarii, a incercat sa concureze cu pietele emergente prin reducerea costurilor, in loc sa urmeze exemplul german de a investi in productia de calitate superioara.