Alexandra canta la chitara, invata bine si danseaza ca un inger. Asa o descriu apropiatii pe adolescenta care si-a strigat neputinta si spaima, dar in zadar.
Rudele spun ca acum, in vacanta, mergea des in oras pentru a se intalni cu prietenii. Insa nu s-a intamplat niciodata sa plece undeva fara sa anunte.
Cu inima stransa, mama inca spera ca expertiza ADN sa arate ca ramasitele umane din locuinta suspectului nu apartin fetei sale.
Alexandra Macesanu studiaza stiinte sociale la unul dintre liceele bine cotate din Caracal. Este clasa a zecea si a incheiat anul cu medii peste 9. A crescut frumos, in sanul unui neam cu multi copii de varste apropiate.
Daniela Badoi, matusa: „Mai are o sora mai mica si nu stim ce sa-i spunem. Ea stie ca e plecata la mare, cu dansurile... si ca vine, vine...”
De cativa ani, adolescenta danseaza intr-un ansamblu popular. Din cand in cand pleaca la concursuri in tara, cu toti colegii de trupa. Mereu are grija sa ia mici daruri pentru ai ei.
Unchiul fetei: „Foarte cuminte... invata bine, juca la dansuri aici in comuna.”
Cert este ca niciodata de numele Alexandrei nu s-a legat vreun scandal.
„Toata lumea o stie de fata cuminte si respectuoasa si la locul ei. Ea statea pe bancuta asta si veneau fetele la ea, cele de varsta ei...Asta a fost sa fie!”
Revoltator este ca aceasta copila de 15 ani a platit scump o judecata morala la care au supus-o chiar oamenii antrenati sa o salveze. Unchiul fetei relateaza consternat atitudinea politistilor care au fost anuntati ca adolescenta a disparut.
Alexandru Cumpanasu, unchiul: „Fetele astea de 15 ani se intorc acasa dupa o zi - doua. Cine stie pe unde e! Intelegeti? Asta a fost reactia celui care a primit plangerea.”
Alexandra era, in acest timp, in pericol vital. Batjocorita, probabil, de o bruta cu chip de om. Agatata inutil de speranta ca oameni mari si puternici vor veni sa o scoata la lumina.
Si nu este prima oara cand o astfel de poveste in care conteaza fiecare secunda este tratata de autoritati cu lejeritate. Si Luiza Melencu este de negasit din luna aprilie. Un alt copil bun pentru care, chiar daca s-a facut ceva, nu a fost suficient.