„Am fost de față”. Ce spune un important lider care a vorbit la telefon cu Putin despre starea președintelui rus

Store se află deja în relații tensionate cu Donald Trump, care acuză guvernul norvegian că nu i-a acordat Premiul Nobel pentru Pace. Recent, președintele american a catalogat Norvegia drept o „țară de rahat”. Trump a susținut că un acord de pace „mare și frumos” este aproape de semnare și ar putea pune capăt războiului declanșat de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, care durează de aproape cinci ani. 

În interviul acordat înainte de reluarea negocierilor de la Abu Dhabi, premierul norvegian a avut însă o evaluare rezervată atât asupra poziției liderului rus Vladimir Putin, cât și asupra șanselor unei încetări iminente a focului. 

„Aș fi prudent”, a declarat Store, întrebat la ce se așteaptă în urma celei mai recente runde de negocieri, programate în Emiratele Arabe Unite. „Abu Dhabi este o etapă intermediară, iar unul dintre rezultatele acesteia ar trebui să fie organizarea unei noi întâlniri la scurt timp după aceea.”

Potrivit premierului norvegian, agenda discuțiilor ar putea include o încetare a focului în zona Mării Negre, pentru a permite transportul în siguranță al cerealelor, un armistițiu care să vizeze infrastructura energetică, înghețarea liniei frontului și alte „măsuri de consolidare a încrederii”, precum schimburile de prizonieri. De asemenea, au fost discutate garanțiile de securitate menite să împiedice un nou atac al Rusiei, a precizat Store. Echipele de negociere de la Moscova și Kiev urmează să se întâlnească cu reprezentanții Statelor Unite la Abu Dhabi, în perioada 10-11 noiembrie. Este prima reuniune în format trilateral din luna februarie și are loc după o lună de intensificare a eforturilor diplomatice și de presiuni tot mai mari din partea lui Trump pentru încheierea unui acord. 

Rolul lui Store în negocierile pentru pacea din Ucraina 

Premierul norvegian s-a aflat de mai multe ori în centrul eforturilor diplomatice din ultima perioadă. Împreună cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, un apropiat al său și aliat regional, Store a încercat luna trecută să deblocheze procesul de pace, găzduind la Oslo o întâlnire între emisarul lui Trump, Steve Witkoff, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Reuniunea a contribuit la reluarea dialogului dintre Ucraina și Statele Unite și a pregătit terenul pentru discuțiile de la Abu Dhabi. 

La doar o zi după întâlnirea de la Oslo, însă, Witkoff se afla la Sankt Petersburg, unde l-a lăudat pe Putin, numindu-l „un om cu spirit umanitar”. Declarația a provocat consternare în rândul multor aliați europeni ai Ucrainei. Întrebat despre această remarcă, Store a spus că este prea diplomat pentru a dezvălui ce a simțit. A adăugat însă: „Nu ar fi făcut parte din vocabularul meu”. 

În contextul rolului important pe care Witkoff îl are în negocieri și al declarației recente a lui Trump potrivit căreia Rusiei i-a fost „bine” în Ucraina, premierul norvegian a fost întrebat dacă are încredere că reprezentanții americani vor garanta un proces de pace echitabil pentru Ucraina. Răspunsul său nu a fost un „da” categoric.

 „Am încredere că Statele Unite caută o modalitate de a pune capăt acestui război”, a declarat Store.

„Singura voce care ajunge la Moscova este cea de la Washington” 

Pe 27 octombrie, Jonas Gahr Store și Alexander Stubb au decis să ia inițiativa și să îl contacteze direct pe liderul de la Kremlin. În loc să aștepte ca Statele Unite să negocieze cu Putin un acord cu implicații majore pentru Europa, cei doi lideri au deschis un canal de comunicare directă cu Moscova. A fost un demers neobișnuit din partea unor lideri care susțin Ucraina, în condițiile în care Putin a fost izolat de liderii europeni de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, în 2022. 

Convorbirea de 90 de minute i-a surprins și i-a nemulțumit pe unii dintre vecinii nordici ai celor două țări, precum Danemarca și Letonia, care considerau că Europa ar trebui să continue să izoleze Rusia. Store a respins această abordare și și-a apărat decizia de a relua contactele directe cu Kremlinul. 

„Să recunoaștem. El nu este izolat. Singura voce care ajunge la Moscova este cea de la Washington”, a spus premierul norvegian. Acesta a explicat că, deși Norvegia și Finlanda au relații bune cu negociatorii americani, războiul se desfășoară în Europa, iar liderii europeni ar trebui să comunice direct cu Moscova.

 „Să trăim de la o lună la alta cu gândul că acest război se va încheia fără ca Europa să discute cu Moscova mi se pare o iluzie. Considerăm că ar trebui să existe voci europene care să ajungă la Putin, cu mesajul despre motivele și modul în care susținem Ucraina”, a declarat Store. 

Ce spune Store despre Putin 

Întrebat cum l-ar caracteriza pe Vladimir Putin după discuția directă cu acesta și dacă liderul rus i s-a părut rațional, premierul norvegian a descris convorbirea drept una „profesională”. 

„Aș descrie discuția ca fiind una profesională. Aș spune că a fost rațională. A fost o conversație în care am convenit asupra principiilor: nu ne vom întrerupe reciproc și vom respecta declarațiile făcute. Argumentele sale au fost transmise foarte clar”, a spus Store. 

Unele relatări au sugerat că Putin a folosit convorbirea pentru a le ține celor doi lideri nordici o lecție de istorie slavă, pe care a invocat-o drept justificare pentru război. Premierul norvegian a respins această versiune. 

„Trebuie doar să spun că, știți, am fost de față. Nu a făcut asta”, a precizat el. Întrebat dacă Putin își dorește cu adevărat pacea, Store a afirmat că, dacă liderul rus ar fi urmărit acest obiectiv, războiul nu ar fi început sau s-ar fi încheiat până acum. 

„Dacă și-ar fi dorit pacea, războiul nu ar fi început. Dacă și-ar fi dorit pacea în acești cinci ani, în condițiile în care vede că țara sa regresează, că statele vecine devin membre NATO, că oamenii săi sunt uciși și că se întâmplă toate aceste lucruri îngrozitoare, războiul s-ar fi încheiat. Acesta este un aspect al problemei”, a declarat premierul. Pe de altă parte, Store consideră că faptul că Putin a acceptat să discute reprezintă cel puțin un semnal de disponibilitate pentru negocieri.

 „Faptul că ridică telefonul pentru a discuta cred că indică cel puțin disponibilitatea de a se așeza la masa negocierilor”, a spus el. Premierul norvegian a adăugat că nu a observat „până acum” semne că Putin ar fi cu adevărat deschis unui acord. Totuși, și asumarea responsabilității pentru participarea la negocieri fără obținerea vreunui rezultat ar avea „un cost” pentru liderul rus.

Europa caută o voce comună în negocierile privind Ucraina 

Liderii europeni urmează să discute, la sfârșitul acestei săptămâni, cine ar trebui să îi reprezinte în negocierile privind Ucraina, în cadrul unui summit informal organizat la Dublin. Premierul italian Giorgia Meloni este nemulțumită de faptul că Uniunea Europeană nu a reușit până acum să stabilească un plan prin care să se asigure că poziția sa este pe deplin reprezentată atunci când se iau decizii. Store a declarat că a urmărit dezbaterea privind desemnarea unei persoane care să vorbească în numele unui grup mai larg de state europene și consideră că o astfel de reprezentare ar trebui să existe. Potrivit acestuia, ar putea fi vorba despre un singur reprezentant sau despre un alt mecanism de coordonare. Important este ca statele europene să stabilească mai întâi mesajele și obiectivele comune, apoi să desemneze una sau mai multe persoane care să le transmită lui Trump și lui Putin. Store a spus că, în ultima perioadă, s-a orientat tot mai mult către așa-numitul format E3 pentru îndeplinirea acestui rol, format din cele mai mari trei puteri economice ale Europei: Germania, Franța și Regatul Unit. 

Store avertizează că securitatea Europei nu trebuie negociată în acordul de pace 

Una dintre principalele preocupări ale liderilor europeni este riscul ca Trump și Putin să negocieze o nouă arhitectură de securitate pentru continent, în condițiile în care există temeri privind reducerea prezenței trupelor americane în Europa sau slăbirea rolului NATO. Diminuarea influenței Alianței este un obiectiv urmărit de mult timp de liderul rus. 

Săptămâna trecută, Trump și echipa sa au sugerat că Statele Unite lucrează la o reformă majoră a securității europene, despre care președintele american a spus că ar putea implica „întreaga Europă”. Ginerele lui Trump, Jared Kushner, a declarat că obiectivul este „elaborarea unor aranjamente practice care să răspundă preocupărilor de securitate ale tuturor părților”. Norvegia nu acceptă însă ca viitorul rol al Statelor Unite în arhitectura de securitate europeană să fie inclus în negocierile privind încheierea războiului din Ucraina. 

Potrivit lui Store, aceeași poziție este împărtășită și de celelalte state nordice și baltice. 

„Nu este treaba Rusiei să decidă acest lucru” 

„Orice chestiuni care țin de arhitectura de securitate europeană vor trebui abordate după încheierea războiului”, a declarat premierul norvegian. Acesta a adăugat că Rusia continuă să readucă în discuție propunerile formulate la sfârșitul anului 2021, referitoare la statele care ar putea sau nu să facă parte din NATO. 

„Nu este treaba Rusiei să decidă acest lucru. Acest subiect nu are nicio legătură cu această etapă a negocierilor”, a subliniat Store. În privat, unii oficiali europeni consideră că criticile repetate ale lui Trump la adresa aliaților din NATO au slăbit deja capacitaea Alianței de a descuraja agresiunea Rusiei. Premierul norvegian a insistat însă că NATO rămâne într-o stare bună. 

„Putem discuta dacă o declarație sau alta ajută. Cred că uneori este greu să răspunzi afirmativ la această întrebare”, a declarat Store, scrie digi24.ro