Summitul de la Geneva dintre presedintele rus Vladimir Putin si cel american Joe Biden din 16 iunie nu va fi o intalnire prietenoasa. Rusia a inclus recent SUA pe lista oficiala a „statelor neprietenoase”, iar niciuna dintre natiuni nu are in prezent un ambasador in cealalta tara, arata o analiza BBC.
Mai mult, inalti oficiali rusi se afla sub sanctiuni americane pentru mai multe chestiuni divergente, de la anexarea Crimeei Ucrainei la presupusul amestec in in alegerile din SUA, iar doi fosti puscasi marini americani sunt in inchisorile rusesti, unul dintre ei condamnat la 16 ani de detentie pentru spionaj.
In plus, in martie, Joe Biden a fost de acord, in timpul unui interviu, ca Vladimir Putin este „un ucigas”.
O problema de imagine
Si totusi, cei doi sunt pregatiti sa se intalneasca in calitate de presedinti pentru prima data, iar unele voci din Rusia considera ca acest lucru este o realizare in sine.
''Summitul este important din punct de vedere al simbolismului, deoarece plaseaza Rusia in aceeasi liga cu SUA, iar pentru Putin simbolismul nu este lipsit de importanta”, spune Andrei Kortunov, directorul grupului de reflectie RIAC de la Moscova.
Intalnirea are loc la inceputul mandatului lui Biden, in timpul primei sale vizite in strainatate si la cererea sa - toate puncte bonus pentru Kremlin. Este, de asemenea, un summit complet si nu o scurta intalnire anexata la un alt eveniment.
Si, in ciuda unei agende aglomerate, inclusiv summit-ul NATO de la Bruxelles, exista un interes deosebit pentru punctul final a vizitei europene a lui Joe Biden, intalnirea fata in fata de la Geneva cu Vladimir Putin.
„Putin vrea cu siguranta sa fie egal cu presedintele SUA. Vrea sa fie respectat in conformitate cu conditiile lui”, spune analista politica Lilia Sevtova.
Alegerea orasului Geneva pentru summit aminteste de Razboiul Rece. Acolo a avut, in 1985, primul summit dintre Ronald Reagan si Mihail Gorbaciov. Dar exista putine perspective ca evenimentul din aceasta saptamana sa duca la aceeasi dezghetare politica.
Casa Alba spune ca scopul sau este o relatie „stabila” si „previzibila” cu Rusia. Dar Vladimir Putin isi tine secrete intentiile inca de cand „omuletii verzi”, oameni cu uniforme militare fara insemne, au intrat in Crimeea in 2014 si au anexat pensinsula.
Acela a fost inceputul deteriorarii relatiilor dintre Rusia si SUA.
„Un obiectiv fezabil ar fi sa testam unde se afla „liniile rosii” de fiecare parte si sa intelegem ca dialogul este drumul pentru iesirea din prapastie”, a spus Lilia Sevtova.
„Daca nu au aceasta discutie, atunci Rusia va deveni si mai imprevizibila”, a adaugat ea.
Posibila deschidere
Vladimir Putin a declarat in weekend pentru televiziunea rusa de stat ca exista chestiuni in care cele doua state pot colabora, incepand cu noi discutii privind controlul armelor nucleare, conflicte regionale, inclusiv Siria si Libia, si schimbarile climatice.
„Daca putem crea mecanisme pentru a lucra la aceste probleme, atunci cred ca putem spune ca summitul nu a fost in zadar”, a spus Putin.
Dar sunt voci in Rusia care sugereaza ca poate fi posibil si un armistitiu in „razboaiele diplomatice”: SUA au expulzat zeci de diplomati rusi si au inchis doua cladiri in ultimii ani; acum misiunilor diplomatice ale SUA din Rusia li se va interzice angajarea localnicilor, ceea ce inseamna reduceri dramatice de servicii, inclusiv acordarea de vize.
Moscova ar putea permite ambasadorului sau sa se intoarca la Washington ca o prima mutare.
Retorica „Occidentului ostil”
Totusi, in ultimul timp, presedintele Rusiei s-a straduit sa transmita o imagine a „Occidentului ostil”.
La Forumul Economic din aceasta luna de la Sankt Petersburg, el a sustinut din nou ca SUA vor sa „limiteze” dezvoltarea Rusiei.
Cu cateva zile inainte, el amenintase ca va „scoate dinti” oricarui agresor strain care vrea sa „muste” Rusia, insistand ca lumea trebuie sa recunoasca statutul si forta tarii sale.
„In mod clar, el crede ca SUA sunt un adversar care nu doreste bine Rusiei si nu cred ca aceasta viziune se va schimba", spune Kortunov.
Chiar si asa, el sustine ca Putin si-ar putea domoli putin discursul.
„Ca politician rational, Putin ar dori sa reduca costurile si riscurile asociate acestei relatii contradictorii", crede Kortunov.
Acest lucru include si sanctiunile economice: ultima runda a restrictionat capacitatea guvernului de a strange fonduri, iar noi sanctiuni ar pune si mai multa presiune asupra economiei, intr-un an cheie in care au loc alegeri.
„Publicul rus nu are apetit pentru „victorii” de politica externa acum, ca inlocuitor pentru problemele sociale si economice arzatoare de acasa. Orice ar vrea Putin, nu cred ca poate castiga nimic pe plan intern escaladand” disputa, spune analistul.
Ceea ce Vladimir Putin nu doreste, dar nici nu poate evita, este o discutie despre drepturile omului - inclusiv cazul lui Aleksei Navalnii, politicianul rus de opozitie otravit anul trecut si aflat acum in inchisoare.
Birourile organizatiei lui Navalnii au fost declarate „extremiste” de un tribunal de la Moscova, o hotarare care ar fi putut fi amanata pana dupa summit. In schimb, calendarul pare menit sa trimita un mesaj: Vladimir Putin va continua sa zdrobeasca disidenta, iar acest lucru nu este treaba Americii.
„Biden isi va spune replica despre Navalnii si drepturile omului; apoi Putin isi va spune si el poezia - ca SUA sunt la fel”, crede Sevtova.
„Dar faptul c are loc aceasta intalnire inseamna ca, dupa „aperitivul” despre drepturile omului, vor trece la meniu principal. Si asta inseamna: sa facem ceva pentru a reduce tensiunile”, adauga ea.