In ciuda eforturilor sustinute ale oamenilor de stiinta din intreaga lume, exista inca multe necunoscute legate de noul coronavirus. Cu totii suntem, practic, in acest moment, parte a unui experiment la scara planetara, in care se incearca gasirea unui raspuns la aceasta problema globala adusa de Covid-19, se arata intr-un material BBC.
Iata care sunt marile intrebari la care savantii si specialistii inca incearca sa gaseasca un raspuns clar.
1. Cate persoane sunt, de fapt, infectate?
E una dintre intrebarile cele mai banale, dar, totodata, esentiale. La nivel global, sunt confirmate oficial, in acest moment, peste 600 de mii de cazuri. Bilantul e in continua crestere, dar aceste cifre reprezinta doar o parte din numarul total de persoane infectate, care inca ramane necunoscut.
In plus, acest mister este sporit de asa-numitele persoane asimptomatice: acestea pot fi deja infectate, fara sa aiba habar de asta.
Dezvoltarea unor teste specifice care sa detecteze prezenta anticorpilor i-ar ajuta pe savanti sa afle daca cineva a avut acest virus. Doar atunci se va sti precis cat de mult si de usor se propaga acesta.
2. Cat de mortal este, in realitate, Sars-Cov-2?
Atata vreme cat nu cunoastem exact numarul persoanelor infectate, devine imposibil sa determinam cu precizie rata mortalitatii.
Rata deceselor difera si ea, de la tara la tara. In acest moment, conform oficialilor guvernamentali britanici, in jur de 1% din persoanele care iau virusul mor. Dar in Italia, acest procent este de peste 10%.
Conform OMS, la nivel global, acest procent este de 3,4%.
Daca sunt luate in considerare si numarul de cazuri asimptomatice (care raman „sub radar”, nedetectate), atunci procentul ar fi mai mic.
3. Care sunt toate simptomele pe care le provoaca noul coronavirus?
Principalele simptome ale acestei boli sunt febra si tusea seaca. Durerile in gat, durerile de cap si diareea au fost, de asemenea, raportate in anumite cazuri. De asemenea, pierderea gustului ori a mirosului sunt, si ele, posibile semne ale infectarii cu SARS-CoV-2.
Cea mai importanta chestiune, ramasa in dezbatere, este daca simptomele usoare de raceala, precum stranutul sau curgerea nasului pot fi luate in considerare.
4. Ce rol au copiii in raspandirea bolii?
In mod clar, copiii pot contracta noul coronavirus. Cu toate acestea, ei dezvolta simptome usoare si, pana in prezent, s-au inregistrat cazuri putine de decese in randul copiilor, comparativ cu alte grupe de varsta.
Copiii pot raspandi extrem de rapid bolile (se aduna impreuna, in spatiile de joaca, au contact direct cu multe persoane, din toate categoriile de varsta etc.), dar, in acest moment, nu este clar cat de mult pot raspandi Covid-19.
5. De unde vine coronavirusul?
Virusul a fost detectat, pentru prima oara, in regiunea Wuhan din China, la finalul anului 2019, unde s-au inregistrat mai multe cazuri in apropierea unei piete de animale.
Coronavirusul, oficial denumite SARS-CoV-2, este inrudit cu o categorie de virusi care infecteaza liliecii. Se crede ca acest virus a facut trecerea de la un liliac la un alt animal, apoi la om. Dar care este acel animal misterios, pana la urma? Aceasta veriga lipsa ramane, in continuare, o mare necunoscuta si ar putea fi sursa unor infectii viitoare.
6. Cat de mult va fi afectat virusul de sezonul cald?
Oamenii racesc sau fac gripa mai des in timpul iernii, decat vara. In cazul noului coronavirus nu se stie precis daca sezonul cald va reusi sa opreasca raspandirea acestuia.
Nu se stie daca vorbim, si in acest caz, de o boala sezoniera, asa cum se intampla in cazul gripei banale.
Daca vremea calda va diminua, totusi, pandemia de Covid-19, exista atunci pericolul cresterii imbolnavirilor, odata cu venirea sezonului rece. Iar omenirea sa se confrunte cu un al doilea val al crizei provocate de noul coronavirus.
7. De ce unele persoane prezinta simptome mai severe?
Pentru majoritatea oamenilor, Covid-19 nu inseamna decat o infectie usoara. Cu toate acestea, in jur de 20% dintre persoanele care contracteaza boala dezvolta simptome mai severe. De ce?
O parte a raspunsului tine de starea sistemului imunitar al individului. Astfel, un sistem imunitar de buna calitate ne ajuta sa trecem prin boala, dar nu ne protejeaza contra infectarii. La mijloc, ar putea fi si anumiti factori genetici. A intelege mai bine cum stau lucurile in aceasta privinta, i-ar putea ajuta pe oamenii de stiinta sa gaseasca metode de a avea mai putini bolnavi care sa necesite terapie intensiva.
8. Poti deveni imun? Cat dureaza imunitatea fata de aceasta boala? Te poti imbolnavi a doua oara?
In privinta imunitatii fata de aceasta boala, avem multe speculatii si putine dovezi.
In cazul persoanelor care s-au vindecat, se presupune ca acestea au reusit sa dezvolte un raspuns imun la boala, din moment ce au reusit sa se recupereze.
Dar aceasta boala este una extrem de „tanara”, care si-a facut aparitia abia in urma cu cateva luni, prin urmare, nu exista date statistice acumulate pe termen lung. Informatiile, neverificate oficial, despre pacienti care s-au infectat si a doua oara, ar putea avea ca explicatie testele defectuoase (care sa fi indicat initial, gresit, ca pacientul s-a vindecat, cand, de fapt, nu a fost cazul).
In orice caz, chestiunea imunitatii este considerata a fi una vitala in a intelege ce se va intampla, pe termen lung, cu noi si cu aceasta boala.
9. Va suferi acest virus o mutatie?
Virusurile sufera tot timpul mutatii, dar acestea, in marea lor majoritate, nu produc diferente semnificative.
Ca regula generala, se presupune ca viruisii devin, cu timpul, mai putin letali. Dar aceasta reguli nu e batuta in cuie. Principala ingrijorare este daca acest coronavirus va suferi o mutatie, iar sistemul nostru imunitar nu il va mai „recunoaste”, iar un vaccin specific nu va mai avea efecte asupra lui.