In mijlocul unei crize alimentare mondiale, in care preturile au atins valori record, Uniunea Europeana incearca sa impiedice aparitia unor probleme in aprovizionarea cu alimente. In timp ce UE incearca sa contracareze aceasta problema, multe tari din Europa se confrunta cu cresterea preturilor, se arata intr-o analiza Agerpres.
Raspunsul UE la criza alimentara mondiala este acela de a monitoriza nivelul de depozitare a culturilor agricole in statele membre, sa relaxeze reglementarile de mediu pentru a creste productia de alimente si sa gaseasca rute alternative de livrare pentru exporturile de cereale ucrainene. Cu toate acestea, o seceta fara precedent a dat nastere la ingrijorari ca randamentul culturilor agricole din Europa va scadea. Aceasta ar impulsiona si mai mult preturile la alimente, care au crescut deja in mod substantial, unul dintre motive fiind razboiul din Ucraina.
In pofida reluarii exporturilor de cereale prin porturile ucrainene de la Marea Neagra, in conformitate cu un acord convenit de Rusia si Ucraina si intermediat de ONU si Turcia, persista ingrijorari cu privire la exporturile de cereale. Potrivit datelor UE, este considerat putin probabil ca nivelul inregistrat inainte de razboi, cand pana la cinci milioane de tone de cereale treceau in fiecare lun prin porturile ucrainene, sa fie atins din nou in viitorul apropiat. Prima nava care a plecat din portul Odesa, in conformitate cu termenii acordului convenit de ONU, a transportat doar 26.000 de tone de porumb. Gasirea unor rute alternative de export ramane in continuare cruciala, a declarat un oficial al Comisiei Europene.
Comisia Europeana a relaxat reglementarile in domeniul agriculturii pentru a creste productia de alimente
In contextul unor iminente probleme in aprovizionarea cu alimente, Comisia Europeana a decis sa relaxeze reglementarile impuse anterior fermierilor in ideea de a facilita o mai mare productie de alimente. Comisia a propus o scutire de un an de la regulile privind rotatia culturilor si a obligatiei de a converti terenurile arabile in parloage. Reforma politicii agricole a UE, care va intra in vigoare in 2023, a condus la standarde de mediu mai stricte pentru agricultura. Acestea includ cerinte pentru fermieri sa protejeze solul prin necultivarea acelorasi culturi pe acelasi teren timp de mai multi ani la rand.
Cu toate acestea, s-au inmultit solicitarile pentru ca aceste standarde de protectie a mediului sa fie relaxate, in ideea de a putea fi produse mai multe cereale, in conditiile in care s-au redus cantitatile care pot fi transportate din porturile ucrainene afectate de razboi. Fiecare tona de cereale produsa in UE va ajuta la cresterea securitatii alimentare mondiale, a anuntat Comisia.
Germania si Austria au profitat de relaxarile Comisiei
Austria a fost de acord cu propunerea Comisiei Europene de a prelungi utilizarea parloagelor pentru productia agricola pana la finele lui 2023. In acelasi timp, ministrul german al Agriculturii, Cem Ozdemir a venit cu o propunere pentru permite fermierilor sa utilizeze o parte mai mare din terenurile lor pentru a cultiva cereale, avand in vedre deficitul care exista pe piata mondiala.
Berlinul urmeaza sa suspende, pentru un an, noile reglementari UE privind rotatia culturilor. In timp ce parlamentarii si asociatiile fermierilor au salutat aceasta propunere, ONG-ul de mediu Greenpeace l-a criticat in termeni duri pe ministrul Agriculturii pentru ca a cedat in fata presiunilor venite din partea lobby-ului sectorului agricol.
Franta: Dezastru pentru fermieri, ecosisteme si biodiversitate
Confruntat cu o seceta „istorica”, agravata de un al treilea val de caldura extrema, Guvernul francez a activat o celula de criza in data de 5 august pentru coordonarea eforturilor destinate diminuarii impactului. „Aceasta seceta este cea mai severa cu care s-a confruntat tara noastra”, a informat premierul Elisabeth Borne intr-un comunicat de presa. Conditiile secetoase reprezinta un „dezastru” pentru fermierii din Franta precum si pentru „ecosistemele si biodiversitatea noastra”, a adaugat Elisabeth Borne.
Restrictii cu privire la consumul de apa au fost deja introduse in aproape toate cele 96 de departamente din Franta continentala, in conditiile in care 73 din acestea sunt la cel mai ridicat nivel de alerta. Cu toate acestea, comunicatul Guvernului nu a raspuns la criticile in crestere cu privire la scutirile care au fost acordate pentru terenurile de golf. Proprietarii acestor terenuri au permisiunea de a continua sa le ude, chiar si in regiunuile care se confrunta cu cea mai severa seceta.
Mai multe tari europene au emis, de asemenea, avertismente de seceta severa, iar UE a indemnat statele membre sa reutilizeze apele reziduale tratate pentru a uda terenurile agricole.
Inflatia continua sa creasca in Spania
In Spania, consumatorii continua sa fie grav afectati de cresterea preturilor la alimente. Acestea au fost declansate in prima faza de pandemie, apoi de cresterea preturilor la electricitate si carburanti, care au determinat proteste si greve in sectorul agricol, si in cele din urma de razboiul din Ucraina.
In luna iulie, Organizatia Consumatorilor si Utilizatorilor din Spania (OCU) a tras deja un semnal de alarma cu privire la o crestere de 15,2% in ritm anual a costului unui cos de produse de baza. Aceasta crestere semnificativa afecteaza in special gospodariile cu venituri reduse. In luna iunie, pretul pentru un pepene galben a atins un nivel record de 13 euro. Potrivit Institutului National de Statistica (INE), indicele preturilor de consum a crescut cu 1,9% in luna iunie, iar in ritm anual rata inflatiei s-a majorat cu 1,5 puncte, pana la 10,2%, cel mai ridicat nivel de dupa luna aprilie 1985.
Ministrul spaniol al Agriculturii, Luis Planas vrea ca pietele alimentare mondiale sa fie mai transparente pentru a putea sa se ajunga la o stabilizare a preturilor. „O mai mare transparenta poate si trebuie sa fie data pietelor”, a subliniat ministrul, citand drept exemplu recenta decizie a tarilor UE de a notifica Comisia cu privire la nivelul stocurilor lor de cereale, orez si seminte oleaginoase.
De asemenea, oficialul spaniol a facut referire la platforma Agricultural Market Information System (AMIS) pusa la punct de statele din G20 ca un instrument util pentru a creste transparenta pe piata alimentelor. Planas a cerut sprijin pentru cele mai vulnerabile tari care au nevoie sa cumpere cereale.
Preturile la alimente au crescut cu peste 23% in Bosnia
Bosnia-Hertegovina se confrunta cu o rata a inflatiei de 15,8%, iar preturile la alimente si bauturi racoritoare au crescut cu 23,4%. Tara se bazeaza in principal pe alimentele importate si are rezerve insuficiente pentru a interveni in mod semnificativ pe piata.
Traderii profita in mod frecvent de pozitia lor de monopol pentru a mentine preturile la un nivel ridicat in mod artificial. Din cauza numarului mare de turisti si a faptului ca populatia din diaspora revine in tara in lunile de vara, cererea actuala de produse este destul de mare.
Economistii se asteapta ca inceputul toamnei sa aduca o diminuare a cererii si asta ii va forta pe retaileri sa reduca preturile la multe produse alimentare. Datele comparative arata ca, in pofida cresterii preturilor la multe produse de baza, preturile din Bosnia-Hertegovina sunt inca mai mici decat in tarile vecine.
Rata inflatiei a atins un nivel record de 16% in Macedonia de Nord
Potrivit Federatiei sindicatelor din Macedonia (SSM), inflatia actuala reduce in mod semnificativ puterea de cumparare. Puterea de cumparare a salariului minim lunar a scazut de la 290 de euro, pana la 244 de euro, in timp ce puterea de cumparare a unui salariu mediu este in prezent de 428 de euro, in loc de 510 euro.
Macedonia de Nord depinde de importuri pentru o serie de produse alimentare de baza precum grau, ulei de gatit, carne si lapte. Potrivit calculelor SSM, cheltuielile minime pentru o familie s-au ridicat la aproximativ 760 de euro in luna iulie. Insa nivelul veniturilor nu este suficient pentru familiile cu doi salariati daca unul castiga salariul mediu, iar celalalt salariul minim pe economie.
Croatia: preturile nu s-au redus in magazine in pofida reducerii cotelor de TVA
Urmand exemplul altor state UE, Croatia a redus cotele de TVA la energie, produse sanitare si produse alimentare, in incercarea de a diminua impactul preturilor ridicate inregistrate in prezent. Incepand de la 1 aprilie, cotele de TVA la energie si produse sanitare si alimentare au fost reduse de la 25%, respectiv 13% pana la 5%. Asociatia pentru protectia consumatorilor din Croatia (HUZP) a cerut in repetate randuri Inspectoratului de Stat sa efectueze controale la preturile alimentelor, pentru ca, in pofida asteptarilor, nu s-au inregistrat scaderi de preturi.
Cu toate acestea, la fel ca si in alte state membre UE, o cantitate mare de alimente este risipita in Croatia. In medie, croatii arunca aproximativ 71 de kilograme de alimente per capita in fiecare an, adica un total de 280.000 de tone, si 76% din aceasta cantitate vine de la gospodarii, in timp ce in UE media este de 53%, a spus Branka Ilakovac, presedintele Centrului pentru preventia risipei alimentare din Croatia, (CEPOH). Potrivit acesteia, preventia si educarea cetatenilor nu au fost recunoscute in Croatia drept factori cruciali in contractarea risipei alimentare.
Potrivit estimarilor, cetatenii din tarile UE arunca, anual, 88 milioane de tone de alimente, cu o valoare totala de 143 de miliarde de euro, sustine Branka Ilakovac. Ea a adaugat ca in calitate de tara membra a UE, Croatia si-a stabilit ca tinta reducerea risipei alimentare cu 50% pana in 2030.
Romania nu va limita exporturile de grau
Pana la data de 3 august, Romania a terminat recoltatul graului de pe 94% din suprafata cultivata. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a dat asigurari ca productia din acest an va acoperi necesitatile tarii si va lasa loc si pentru exporturi. Desi Romania a anuntat ca nu va limita exporturile de grau, Petre Daea a subliniat ca vor fi acoperite mai intai necesitatile pietei interne si doar cantitatile ramase vor fi exportate.
La data de 10 august, 284.376 de hectare din suprafata Romaniei erau afectate de seceta. Din suprafata totala afectata, 154.500 hectare sunt cultivate cu grau si triticale, 22.598 hectare cu orz, orzoaica, ovaz, secara, 25.000 hectare cu rapita, 49.910 hectare cu porumb, 3.141 hectare cu soia, 702 hectare cu mazare, 20.054 hectare cu floarea soarelui, 3.952 hectare cu plante furajere si 4.427 hectare cu alte culturi.
Cu toate acestea, Romania nu este scutita de cresterea preturilor la alimente. Incepand din luna iulie 2021, uleiul de gatit a inregistrat cele mai mari cresteri de preturi, 49,71%, in timp ce preturile la cartofi au crescut cu 42,18%, iar preturile la faina cu 33,16%. Autoritatile de la Bucuresti au adoptat mai multe masuri pentru a-i proteja pe cei afectati de majorarile de preturi cu tichete de masa si alte forme de ajutoare guvernamentale.