La sapte decenii dupa ce Stalin si Mao Zedong incepeau relatiile dintre cele doua tari, Republica Populara Chineza si Uniunea Sovietica, s-a schimbat total dinamica puterii. In prezent, Xi Jinping detine puterea in relatia dintre Moscova si Beijing, iar Vladimir Putin s-a transformat in vasalul liderului chinez, potrivit unei analize Politico Europe.
Cand presedintele Mao Zedong l-a vizitat pe Iosif Stalin in iarna lui 1949, acesta a fost tratat ca un lider inferior dictatorului sovietic. Stalin l-a facut pe liderul chinez de la acea vreme sa astepte saptamani intregi in resedinta nr.2 a liderului sovietic, care se afla la 27 de kilometri in afara Moscovei. Acolo, Mao Zedong a fost umilit si a avut si probleme digestive, plangandu-se atat de calitatea pestelui pe care l-a mancat, cat si de salteaua incomoda pe care a trebuit sa doarma.
Cand cei doi lideri comunisti s-au apucat in final sa discute afaceri, Stalin a negociat un acord foarte favorabil Moscovei, care prevedea ca Mao sa cumpere arme rusesti si masini grele sub forma de imprumut, la care Beijingul a trebuit sa plateasca dobanda.
Sapte decenii mai tarziu, dinamica puterii s-a resetat radical. Cu putin timp inainte de a invada Ucraina, presedintele rus Vladimir Putin a calatorit la Jocurile Olimpice de iarna de la Beijing pentru a proclama prietenia „fara limite” cu presedintele chinez Xi Jinping. Jurnalistii Politico spun ca nu exista nicio indoiala legata de cine este adevarata superputere in cele doua tari.
Economia Chinei, in valoare de 18 trilioane de dolari, este acum de 10 ori mai puternica decat cea a Rusiei. Asta face ca Beijingul sa aiba puterea de a stabili conditiile oricaror linii de salvare financiare pe care le-ar putea cere Moscova.
In timp ce Rusia se confrunta cu o economie sub sanctiuni si care a suferit o contractie brusca, dar si un embargo pe importurile de petrol din partea Europei, China este potentialul pol de putere pentru rezolvarea problemelor spre care Putin se indreapta.
Xi Jinping impartaseste ostilitatea lui Putin fata de Occident si NATO, dar asta nu inseamna ca va actiona in mod caritabil, remarca jurnalistii Politico.
Preocuparea strategica primordiala a liderului chinez este prosperitatea si securitatea Chinei, nu salvarea Rusiei. Cel mai probabil Beijingul va cumpara petrolul care era destinat Europei, dar numai dupa ce i se va aplica o reducere semnificativa fata de valorile de referinta globale. China va ajuta Rusia doar in masura in care nu atrage sanctiuni occidentale si asupra Beijingului si nu-si pune in pericol propria capacitate de a vinde bunuri tarilor bogate din America de Nord si Uniunea Europeana.
Un parteneriat foarte public
Public, China face o mare demonstratie de solidaritate politica cu Moscova. A crescut comertul general cu Rusia, a abandonat in esenta relatia cu Ucraina, a extins tranzactiile financiare fara a folosi dolari sau euro si a dublat cooperarea viitoare pentru dezvoltarea tehnologiei militare in timp ce a desfasurat si exercitii comune cu Moscova in regiunea Pacificului.
Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, a recunoscut ca viitorul tarii sale se afla alaturi de China. „Acum, ca Occidentul a luat o pozitie a dictatorului, legaturile noastre economice cu China vor creste chiar mai rapid", a spus Lavrov. „Pe langa veniturile directe pentru bugetul de stat, aceasta este o sansa de a dezvolta estul indepartat si estul Siberiei", a adaugat seful diplomatiei ruse in luna mai.
„China are tehnologii ale informatiei si comunicatiilor care nu sunt in niciun fel inferioare Occidentului. Un acord bun in acest domeniu va asigura beneficii reciproce", a mai spus Lavrov.
Xi insusi pare sa fie, de asemenea, un puternic admirator al lui Putin la nivel personal. Yun Sun, directorul Programului pentru China la Centrul american Stimson (care isi propune sa consolideze pacea si securitatea internationala printr-o combinatie de analiza si informare) numeste acest lucru „complexul Rusiei”. De cand a izbucnit razboiul, Xi a vorbit doar cu Putin (prin telefon), nu si cu omologul sau ucrainean Volodimir Zelenski, remarca profesorul Sun.
Exista totusi limite foarte serioase ale acestor relatii „fara limita”. Deocamdata, cel putin, China subliniaza natiunilor occidentale ca nu vinde Rusiei arme sau piese de avioane.
China nu vrea sa cada victima sanctiunilor vestului, asa ca stabileste limite relatiei. Mai ingrijorator pentru Putin este faptul ca regimul de la Beijing intentioneaza, de asemenea, sa stabileasca un pret ridicat pentru sprijinul pe care il ofera. Beijingul, de exemplu, doreste sa restrictioneze vanzarile extrem de profitabile de arme ale Rusiei catre India, principalul dusman al Chinei din Himalaya.
„In sens invers fata de modelul Razboiului Rece, Rusia va fi partenerul junior al unei Chine mai puternice. Asta il va irita pe Putin”, a declarat Matthew Kroenig, director adjunct al Centrului Scowcroft pentru Strategie si Securitate la Atlantic Council.
Acest rol de „vioara a doua” nu este un scenariu pe care Putin l-ar fi imaginat atunci cand presedintele rus a decis sa invadeze Ucraina in februarie, dorinta alimentata de ideea de a reconstrui gloria de altadata pentru natiunea sa.
Dar una peste alta, Vladimir Putin ar fi trebuit sa fie constient de aceasta situatie, mai noteaza Politico. China este o tara obsedata de corectarea umilintelor istorice si de pastrarea pozitiei sale de lider global.
Timpul in care Uniunea Sovietica era superioara din punct de vedere ideologic si economic fata de China comunista a trecut de mult. Huawei Technologies construieste retelele 5G ale Rusiei, in timp ce Rusia are nevoie sa coopereze cu China in orice, de la piese de avioane la schimburi valutare.
Important este ca nu doar SUA si Europa impun sanctiuni Moscovei, ci si alte trei mari economii asiatice: Japonia, Coreea de Sud si Singapore.
Andrey Kortunov, directorul general al Consiliului pentru Afaceri Internationale din Rusia, organizatie sustinuta de Kremlin, se indoieste ca elitele Rusiei au mult apetit sa serveasca drept partener junior in relatia cu China. Dar acesta vede putine alternative pentru Moscova. „De cand a inceput conflictul, Rusia a inceput sa aiba nevoie de China mai mult decat inainte, deoarece China ramane in multe privinte singurul partener de joc din oras, avand in vedere cand de mult au fost reduse legaturile economice dintre Rusia si Occident ca urmare a sanctiunilor”, a mai subliniat Kortunov.
Calcule pragmatice
Poate ca cel mai mare calcul pentru China este cat de departe va merge pentru a-l ajuta pe Putin sa invinga embargoul UE asupra petrolului rusesc. Aceasta interdictie europeana lasa o gaura semnificativa in bugetul Rusiei, daca nu intervin alti cumparatori mari precum Beijingul.
Pentru a decide cat de mult va cumpara de la rusi, Beijingul va exercita o influenta masiva asupra Moscovei. Rusia si Arabia Saudita sunt deja cei doi principali furnizori de petrol pentru China. In luna Mai, importurile maritime de petrol rusesc in China au atins nivel maxim din ultimii doi ani, ajungand pana la 1,14 milioane de barili pe zi, in crestere de la 800.000 de barili pe zi in 2021, potrivit datelor de la Vortexa Analytics impartasite cu Politico Europe.
O mare parte din explicatia pentru acest lucru este tine pur si simplu de rationamentul economic dur al chinezilor, mai mult decat de o dovada de solidaritate politica. Sanctiunile internationale au facut ca comerciantii sa se fereasca in a mai achizitiona petrol rusesc, creandu-se astfel un mic exces care a dus la tranzactionarea petrolului rusilor cu 20 pana la 30 de dolari mai ieftin decat preturile de referinta internationale.
Avand in vedere ca China importa mai mult de 10 milioane de barili pe zi, cu siguranta exista loc pentru a cumpara mai mult, mai ales cand economia reporneste si masurile de izolare sunt eliminate treptat in orase cheie precum Shanghai. Spre comparatie, vanzarile rusesti de petrol catre UE au fost de aproximativ 2,4 milioane de barili pe zi in primele cinci luni ale anului.
Avand in vedere preocuparile de securitate ale Chinei cu privire la dependenta excesiva de furnizorii individuali, ar fi foarte putin probabil ca China sa inceapa brusc sa cumpere tot petrolul pe care il are Rusia acum in exces.
In mod similar, China detine puterea de negociere cand vine vorba de gaz. Chiar inainte de a invada Ucraina, Putin a semnat un acord cu Xi, prin care a fost de acord sa creasca exporturile de gaze naturale la 48 de miliarde de metri cubi pe an in viitor, de la un modest volum de 4,1 miliarde de metri cubi livrati in 2020. Rusia planuieste, de asemenea, sa construiasca o noua conducta, Power of Siberia 2, ceea ce ar putea face ca exporturile rusesti de gaze pentru Europa sa fie livrate mai usor catre China.
„Problema, totusi, este ca China detine toate cartile in negocieri”, a scris Nikos Tsafos, consilier principal pentru energie al prim-ministrului grec, intr-un raport al think tank-ului Centrul pentru Studii Strategice si Internationale (CSIS) din mai. „Ceea ce este de necunoscut in acest moment este daca China este pregatita sa incheie o intelegere. Este posibil ca Rusia sa ofere conditii foarte atractive, daca nu altceva, din cauza disperarii sale. Dar le va accepta China? Vor fi tentati chinezii de pret sau se vor gandi de doua ori inainte sa-si extinda dependenta de Rusia?”, se mai intreba Nikos Tsafos.
„O Rusia slabita de razboi se potriveste intereselor pe termen lung ale Chinei”
Nevoia Rusiei de un aliat coincide cu cresterea asertivitatii Chinei. Cu cat Moscova devine mai izolata, cu atat va trebui sa ajute China sa-si dezvolte ambitia geopolitica.
De ani de zile, oficialii chinezi au facut lobby in liniste pe langa omologii lor rusi pentru a reduce vanzarile de arme catre India, care a avut dispute uneori sangeroase la frontiera cu Beijingul.
Intre 2017 si 2022, India a fost cea mai mare piata de export de arme pentru Rusia, urmata de China, potrivit statisticilor Institutul international de cercetare pentru pace de la Stockholm (SIPRI).
Lupta impotriva soldatilor indieni inarmati cu echipamente rusesti nu este o situatie pe placul Chinei, dar este cu siguranta o afacere profitabila pentru Rusia.
„Inainte de razboi, Rusia era foarte incapatanata si ar fi spus: Oh, nu esti in masura, China, sa ne dictezi alegerile in privinta cui vindem arme. Dar cred ca China va fi in aceasta pozitie”, remarca Alexander Gabuev, un expert in relatiile dintre Rusia si China la Fundatia Carnegie pentru Pacea Internationala din Washington.
India, la randul ei, incearca sa pastreze o relatie deschisa cu Putin. Regimul de la New Delhi, precum si Beijingul, achizitioneaza petrol ieftin, chiar daca este, totodata, dornic sa mentina legaturi puternice cu SUA.
„O Rusia slabita de razboi si sanctiuni, dar nu haotica si instabila se potriveste intereselor pe termen lung ale Chinei”, a explica Bobo Lo, fost sef adjunct al misiunii diplomatice australiene la Moscova. „Izolarea Rusiei o va impinge si mai mult intr-o pozitie de partener junior in relatia cu Beijingul, sporind in acelasi timp dependenta sa economica si strategica de China”, mai transmite Bobo Lo.
Prietenia de context dintre Putin si Xi Jinping
Inversarea puterii in relatia dintre Rusia si China ar fi aratat extrem de ciudat in ochii celor care cantau la Moscova „L'Internationale” in epoca postbelica („L'Internationale” este cel mai cunoscut cantec socialist si unul dintre cele mai cunoscute cantece din intreaga lume - n.red).
La urma urmei, URSS si Republica Populara Chineza s-au aflat in conditii dificile timp de decenii, in ciuda presupusei lor apropieri ideologice.
„In anii ‘50, era absolut clar ca Beijingul era partenerul junior in relatia dintre cele doua tari. La acea vreme, in China se credea ca Moscovei ii pasa mai mult de relatiile sale cu Occidentul in detrimentul relatiilor sale cu China”, remarca Joseph Torigian, autorul cartii „Prestigiu, Manipulare si Constrangere”, o noua carte despre Stalin si Mao.
„In relatia dintre Stalin si Mao, dictatorul sovietic era profesorul si Mao elevul. Stalin era titanul miscarii comuniste. Cand Stalin a murit, Mao l-a privit cu dispret pe Hrusciov, ca pe cineva care nu intelege ideologia. Cand Deng Xiaoping l-a intalnit pe Gorbaciov, Deng credea ca Gorbaciov era un idiot”, mai explica politologul Joseph Torigian.
In timp ce Xi Jinping si Putin au o relatie personala mai bun decat predecesorii lor, ei au, de asemenea, consideratii foarte diferite cu privire la viitorul rolului tarilor lor in lume.
Liderul chinez se concentreaza acum pe realegerea sa ca presedinte al Chinei. Pentru a castiga al treilea mandat consecutiv, acesta promite ca va face din China o piata mai prospera si profund integrata in Occident si va depasi in cele din urma SUA, devenind cea mai mare economie din lume.
Jurnalistii Politico subliniaza ca eventuale sanctiuni aplicate Chinei de catre puterile din Vest pentru ajutorul oferit Rusiei ar distruge ambitiile politici ale regimului de la Beijing.
Intre timp, Putin se afla intr-o situatie tot mai grea. Liderul de la Kremlin ar fi bucuros sa ia tot ce poate din China, avand in vedere suferinta actuala a tarii sale, chiar daca asta inseamna ca Rusia va fi perceputa drept partenerul junior in relatia cu China.
„Problema este ca el (Putin) vede razboiul din Ucraina ca fiind cu adevarat central in lupta lui de a-si mentine regimul”, a mai transmis politiologul Alexander Gabuev. „A fi in buzunarul Chinei este mai putin de temut, pentru ca accentul se pune intr-adevar pe lupta cu SUA”, a explicat Gabuev.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.