Presedintele Recep Tayyip Erdogan a dat peste cap previziunile privind disparitia sa politica in alegerile din Turcia si si-a mobilizat alegatorii printr-o combinatie puternica de conservatorism religios si nationalism care pare sa ii propulseze guvernarea in cel de-al treilea deceniu odata cu turul al doilea al prezidentialelor, care are loc duminica, relateaza Reuters, citata de News.ro, transmite g4media.ro

Publicat:27.05.2023, 09:01

Desi nu si-a asigurat inca victoria – Erdogan trebuie sa-l invinga mai intai pe opozantul Kemal Kilicdaroglu in turul doi de duminica – avantul sau electoral nu a facut decat sa creasca dupa ce la primul tur de scrutin, din 14 mai, a rasturnat sondajele de opinie si s-a clasat pe locul intai cu un avans solid. Analistii se asteapta acum pe deplin la succesul sau.

Victoria ar consolida dominatia unui lider care a transformat Turcia, remodeland statul laic fondat acum 100 de ani pentru a se potrivi cu viziunea sa pioasa, consolidand in acelasi timp puterea in mainile sale, in ceea ce criticii considera a fi un mars spre autocratie.

Pe scena globala, Erdogan a facut ca Turcia, membra NATO, sa se indeparteze de aliatii sai occidentali traditionali, a creat legaturi cu presedintele rus Vladimir Putin si a transformat Turcia intr-o putere regionala asertiva.

Criticii spun ca el a polarizat tot mai mult natiunea in timpul guvernarii sale de 20 de ani, inclusiv in aceasta campanie electorala. Dar el a sustinut contrariul inaintea votului de duminica si a declarat ca oponentii sai „otravesc discursul politic”.

„Vom continua sa ne consolidam natiunea, care este un mod de gandire ce provine din cultura noastra”, a declarat el pentru CNN Turk intr-un interviu acordat joi. „Daca vom castiga pe 28 mai, cu voia lui Dumnezeu, fiecare dintre cei 85 de milioane de oameni ai nostri va castiga”, a adaugat el.

Drumul spre victorie

Votul la aceste alegeri a fost perceput ca fiind unul dintre cele mai importante de la infiintarea statului turc modern in urma cu 100 de ani, opozitia simtind ca are cea mai buna sansa de pana acum de a-l detrona pe Erdogan si de a inversa multe dintre schimbarile de anvergura pe care acesta le-a facut in Turcia in cele doua decenii de cand are puterea. In schimb, scrutinul a subliniat puterea de rezistenta a lui Erdogan, punandu-i in dificultate pe adversarii care se asteptau ca acesta sa sufere din cauza crizei costului vietii si a criticilor referitoare la raspunsul statului la cutremurele din februarie, in urma carora au murit peste 50 000 de persoane.

Criticii si supravietuitorii cutremurului si-au exprimat furia in legatura cu raspunsul initial lent al guvernului la cutremur si cu aplicarea laxa a regulilor de constructie – esecuri care, potrivit acestora, au costat vieti. Dar partidul lui Erdogan, AKP, cu radacini islamiste, a iesit pe primul loc in 10 din cele 11 provincii afectate de cutremure, ceea ce l-a ajutat sa obtina, impreuna cu aliatii sai, o majoritate parlamentara la votul din 14 mai.

Manusile s-au dat jos in campania electorala, Erdogan incercand sa isi mobilizeze baza conservatoare si numindu-si adversarii „pro-LGBT”.

Incercand sa profite de nationalismul profund al Turciei, Erdogan a profitat, de asemenea, de sprijinul kurzilor pentru Kilicdaroglu pentru a-l acuza pe rivalul sau de apartenenta la terorism si de legaturi cu militantii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) – o afirmatie pe care Kilicdaroglu a calificat-o drept calomnioasa. Erdogan a atras in mod repetat atentia asupra unui videoclip trucat pentru a-l acuza pe Kilicdaroglu de legaturi cu PKK, miscarea ce a dus o insurgenta in care au fost ucise peste 40.000 de persoane.

Kilicdaroglu il da in judecata pe Erdogan si-i cere un milion de lire turcesti despagubire, dupa difuzarea unui clip in care este asociat cu PKK, un montaj recunoscut de cel vizat

Mandrie religioasa si nationala

„Erdogan a facut fuziunea intre mandria religioasa si cea nationala, oferind alegatorilor un anti-elitism agresiv care opereaza la nivel intern si international”, spune Nicholas Danforth, istoric al Turciei si membru nerezident al think tank-ului ELIAMEP. „Oamenii stiu cine este el si care este viziunea sa pentru tara si se pare ca multi dintre ei il aproba”, adauga istoricul.

„Acestea fiind spuse, doar pentru ca are vantul in panze nu inseamna ca va fi o navigatie usoara. Economia va continua sa se inrautateasca, opozitia nu va disparea, iar o multime de lideri mondiali nu-l plac sau nu au incredere in el mai mult decat aveau ieri”, atrage atentia Nicholas Danforth.

Criticii spun ca alti cinci ani de guvernare risca sa aduca si mai multe daune unei democratii despre care spun ca a fost subminata pe masura ce a acumulat putere in jurul unei presedintii executive, a pus botnita disidentei, a intemnitat critici si opozanti si a preluat controlul asupra presei, sistemului judiciar si economiei.

Erdogan se prezinta ca un aparator al democratiei care a ripostat impotriva interferentei militare in politica turca: el a supravietuit unei tentative de lovitura de stat militara in 2016, cand soldati rebeli au atacat parlamentul si au ucis 250 de persoane.

Reteta lui Erdogan

Ajutat de o presa turca care il sprijina in mare masura, campania sa a incercat sa concentreze atentia asupra succeselor economice si sa se indeparteze de criza costului vietii.

Luna dinaintea votului a fost presarata cu sarbatoriri ale unor ctitorii industriale, inclusiv lansarea primei masini electrice din Turcia si inaugurarea primei sale nave de asalt amfibiu, construita la Istanbul pentru a transporta drone fabricate in Turcia.

De asemenea, Erdogan a apasat pe comutatorul primei livrari de gaze naturale din Turcia dintr-o rezerva din Marea Neagra, promitand aprovizionarea gratuita a gospodariilor, si a inaugurat prima centrala nucleara a tarii in cadrul unei ceremonii la care a participat prin videoconferinta si Putin.

Economia a fost unul dintre principalele puncte forte ale lui Erdogan in primul deceniu al guvernarii sale, cand Turcia s-a bucurat de un boom prelungit, cu drumuri, spitale si scoli noi si cresterea nivelului de trai. Dar a devenit o problema politica pe masura ce guvernul s-a angajat intr-o politica inoportuna de reducere a ratelor dobanzilor in fata inflatiei in crestere. Menita sa stimuleze cresterea, politica a prabusit moneda la sfarsitul anului 2021 si a agravat inflatia.

De la primar al Istanbulului la prim-ministru si presedinte

Erdogan a crescut intr-un cartier sarac din Istanbul si a urmat cursurile unei scoli profesionale islamice, intrand in politica in calitate de lider al filialei de tineret a unui partid local si devenind primar al Istanbulului in 1994.

A facut inchisoare in 1999 din cauza unui poem pe care l-a recitat in 1997, comparand moscheile cu cazarmele, minaretele cu baionetele si credinciosii cu o armata.

Dupa ce a urcat pe scena nationala ca sef al Partidului AK, a devenit prim-ministru in 2003.

Guvernul sau a imblanzit armata turca, care rasturnase patru guverne din 1960 incoace, iar in 2005 a inceput discutiile pentru a face realitate o ambitie de zeci de ani a tarii de a adera la Uniunea Europeana – un proces care ulterior s-a oprit brusc.

Initial, aliatii occidentali au vazut in Turcia lui Erdogan un amestec vibrant de islam si democratie care ar putea fi un model pentru statele din Orientul Mijlociu ce se lupta sa se debaraseze de autocratie si stagnare.

Calea deschisa spre autocratie

Dar dorinta sa de a obtine puteri mai mari i-a polarizat pe turci si i-a alarmat pe partenerii internationali. Sustinatorii infocati au considerat-o drept o recompensa justa pentru un lider care a pus invataturile islamice in centrul vietii publice intr-o tara cu puternice traditii seculariste si a sustinut clasele muncitoare credincioase.

Opozantii au descris-o ca pe un salt spre autoritarism.

Dupa tentativa de lovitura de stat din 2016, autoritatile au lansat o represiune masiva, intemnitand peste 77.000 de persoane in asteptarea procesului. Grupurile de aparare a drepturilor spun ca Turcia a devenit pentru o vreme cea mai mare temnita pentru jurnalisti din lume.

Guvernul lui Erdogan a declarat ca epurarea a fost justificata de amenintarile venite din partea sustinatorilor loviturii de stat, precum si din partea Statului Islamic si a PKK.

Acasa, un nou complex al palatului prezidential ce se intinde la marginea Ankarei a devenit un semn izbitor al noilor sale puteri, in timp ce, in strainatate, Turcia a devenit din ce in ce mai asertiva, intervenind in Siria, Irak si Libia si desfasurand adesea drone militare de fabricatie turca cu o forta decisiva.

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.