Presedintele rus Vladimir Putin a cerut plata in ruble pentru gazul rusesc vandut tarilor „neprietenoase”, incepand din 1 aprilie, relateaza The Guardian. El a semnat joi un decret in acest sens.
„Pentru a putea cumpara gaze naturale rusesti, clientii straini vor trebui sa deschida un cont in ruble la banci rusesti si sa faca platile din aceste conturi, incepand de maine”, a spus dictatorul rus intr-un discurs televizat.
„Daca platile nu vor fi facute in acest fel, atunci noi vom considera aceasta o incapacitate de plata din partea clientilor, cu toate consecintele de rigoare. Nimeni nu ne da noua nimic pe gratis si nici noi nu avem de gand sa facem acte de caritate – prin urmare acele contracte vor fi reziliate”, a spus Putin.
Germania, care se bazeaza pe Rusia pentru 40% din aprovizionarea cu gaze naturale, a avertizat marii consumatori industriali ca exista riscul unei penurii.
De ce a devenit plata exporturilor rusesti in ruble o problema majora pentru Kremlin? Ar putea extinde Putin platile in ruble si pentru exporturile de petrol, cereale, ingrasaminte, carbune, metale si alte marfuri cheie?
Rubla, in picaj dupa invazia in Ucraina
In urma invaziei ruse, valoarea rublei a picat. A scazut de la aproximativ 85 ruble pentru un euro, anul trecut, la 110 ruble. Doar o interventie a bancii centrale ruse a crescut nivelul monedei rusesti la 94,1 ruble pentru un euro.
La un curs valutar atat de scazut, exporturile rusesti aduc mai putini bani pentru a subventiona serviciile de stat si pentru a finanta razboiul decat se astepta Kremlinul.
O rubla cu o valoare mai mare nu numai ca ar aduce mai multi bani. Ar fi si o chestiune de mandrie daca tarile occidentale ar fi de acord sa plateasca pentru exporturile rusesti in moneda rusa. Un fond mai mare de ruble, generat de cererea tarilor si companiilor pentru bunuri rusesti, ar permite Moscovei sa conteste dominatia SUA pe pietele monetare globale prin intermediul dolarului.
Unii analisti au speculat, de asemenea, ca dolarii si euro sunt mai putin utili Moscovei din cauza sanctiunilor impuse de occident. Daca nu mai are acces la dolari si euro prin intermediul schimburilor internationale, Rusia propune, de asemenea, sa plateasca in ruble dobanda pentru datoriile sale externe denominate in euro.
Tarile de la care Rusia cere plata in ruble
Lista tarilor „neprietenoase” compilata de Moscova corespunde celor care au impus sanctiuni. Acordurile cu companii si persoane fizice din acele tari trebuie sa fie aprobate de o comisie guvernamentala.
Pe lista se afla SUA, statele membre UE, Marea Britanie, Japonia, Canada, Norvegia, Singapore, Coreea de Sud, Elvetia si Ucraina. Unele dintre aceste tari, printre care SUA si Norvegia, nu cumpara gaz rusesc.
In 2020, UE a fost principalul partener comercial al Rusiei, reprezentand 37,3% din comertul total de marfuri al tarii cu exteriorul. Pe de alta parte, Rusia a fost al cincilea partener comercial al UE, reprezentand 5,8% din comertul total al blocului comunitar. Dar gazul rusesc este o componenta majora a acestor importuri, majoritatea platite in dolari, euro sau lire sterline.
Potrivit Gazprom, 58% din vanzarile sale de gaze naturale catre Europa si alte tari au fost platite in euro. Dolarii americani au reprezentat aproximativ 39% din vanzarile brute, iar lirele sterline aproximativ 3%. Marfurile tranzactionate la nivel mondial sunt tranzactionate in mare parte in dolari sau euro, care impreuna reprezinta aproximativ 80% din rezervele valutare la nivel mondial.
Nu a fost suficient ca banca centrala a Rusiei sa cumpere ruble pentru a sustine moneda in dupa invazia din Ucraina, cand moneda s-a prabusit. Nu putea fi nici o strategie de durata, deoarece banca centrala a fost exclusa din sistemul de plati SWIFT.
Banca centrala dorea sa vanda investitii in dolari si euro pentru a cumpara ruble, crescand cererea si, in consecinta, pretul, dar fara acces la SWIFT nu a putut face acest lucru la o scara suficient de mare.
A fost gasita o alta solutie. Exportatorii, inclusiv producatorii de marfuri, au fost obligati sa transforme in ruble 80% din valuta pe care o primesc pentru exporturi.
Acum, Kremlinul ia in considerare planul ca toate vanzarile la export sa fie facute in ruble, exploatandu-si statutul apropiat de monopol asupra unor materii prime esentiale in procesele de fabricatie, de la ingrasaminte la masini.
Un exemplu este paladiul, pe care producatorii auto il folosesc pentru a face convertoare catalitice. Aproximativ 40% din oferta mondiala de paladiu provine din Rusia, iar 90% din productia Rusiei merge catre industria auto, spune Paul Watters, seful de cercetare corporativa la S&P Global Ratings.
Daca producatorii de masini sunt nevoiti sa aleaga intre a cumpara paladiu in ruble sau a cauta in alta parte materie prima, politicienii dornici sa izoleze Rusia le vor spune sa caute in alta parte. Watters se teme insa ca rezultatul ar putea fi reducerea productiei sau chiar inchiderea fabricilor de masini.
Posibil efect de bumerang
Modificarea actualelor contracte in euro si dolari pentru plata in ruble ar insemna o incalcare a protocoalelor internationale. Gazprom nu a cerut acest lucru nici macar in timpul razboiului rece, cand tensiunile s-au accentuat intre Uniunea Sovietica si Occident.
Germania a spus ca este pregatita sa rationalizeze aprovizionarea cu energie, decat sa plateasca gazul in ruble. Acest lucru ar putea baga cea mai mare economie a UE in recesiune, dar nu va face pe plac Rusiei. Miscarea Kremlinului ar grabi, de asemenea, trecerea de la marfurile rusesti la marfuri din alte surse, crescannd declinul economic deja dramatic al Rusiei.