O misiune arheologica spaniola a descoperit doua morminte alaturate datand din perioada saita, in timpul celei de-a 26-a dinastii a faraonilor (664-525 i.e.n.), in Guvernoratul Minya din nordul Egiptului (Egiptul de Sus), a anuntat duminica ministerul egiptean al Turismului si Antichitatilor.
Misiunea de la Universitatea din Barcelona, Spania, a descoperit ramasitele a doua persoane necunoscute, cu limbi de aur, intr-unul dintre morminte, a declarat Mostafa Waziri, secretar general in cadrul Consiliului Suprem al Antichitatilor, citat intr-un comunicat. Potrivit unor explicatii anterioare ale Ministerului Turismului si Antichitatilor, limbile de aur aveau rolul de a se asigura ca persoanele decedate vor putea "vorbi in viata de apoi", scrie Agerpres.
In interiorul mormantului a fost gasit un sicriu din calcar cu un capac in forma de femeie, a spus oficialul adaugand ca langa sicriu au fost descoperite ramasitele unei persoane necunoscute.
Studiile preliminare asupra mormantului au relevat ca acesta a fost deschis anterior, in vremuri stravechi, a subliniat Waziri. Al doilea mormant a fost gasit inchis, iar reprezentantii misiunii arheologice l-au deschis pentru prima data in timpul sapaturilor.
Directorul excavatiilor, Hassan Amer, a declarat ca misiunea a gasit in cel de-al doilea mormant un sicriu de calcar cu un chip uman in stare buna de conservare, alaturi de doua sicrie ce contineau vase canopice.
''Unul dintre vase continea 402 figurine Ushabti din faianta, un set de amulete mici si margele verzi'', a adaugat el.
In ultimii ani, Egiptul a fost martorul mai multor descoperiri arheologice importante, realizate in diferite regiuni ale tarii, printre acestea numarandu-se morminte faraonice, statui, sicrie si mumii.


