In prezent, in Ucraina, se desfasoara o ciudata loterie a razboiului: combatantii ambelor tabere au sanse tot mai mari sa dea peste un tanc rusesc al carui sistem de ochire functioneaza cu cipul unui frigider scos din productie, sau o racheta al carei sistem de navigatie se bazeaza pe un program conceput initial pentru o masina de spalat. Dupa 5 luni de razboi, imaginile anecdotice, cu masini de spalat incarcate in camioanele armatei ruse, incep sa prinda contur: ceea ce initial parea a fi doar una din multele dovezi referitoare la jalnicul comportament al ostasului rus pe campul de lupta modern, se dovedeste a fi deja parte a unei veritabile gandiri strategice: sanctiunile si criza semiconductorilor de pe piata au impins armata lui Putin sa apeleze la cipuri provenite de la banalele aparate electrocasnice. Analistii militari si expertii IT consultati de digi24.ro arata ca armata rusa are o indelungata „traditie” a furtului de tehnologie, iar „militarizarea” unui cip civil, desi nu neaparat dificil de realizat, vine la pachet cu mai multe dezavantaje.
Pe vremea lui Petru cel Mare (ca tot ii place lui Vladimir Putin sa se compare cu el), lucrurile erau mai simple: cine avea mai multi cai si mai multe baionete, castiga razboiul.
In razboiul modern, lucrurile sunt infinit mai complexe: degeaba ai mii de tancuri, daca ele nu sunt echipate cu senzori, degeaba ai mii de rachete, daca ele nu sunt precise.
Si asta deoarece razboiul modern se desfasoara, paradoxal, pe un front extrem de ingust: cel al asa-numitelor cipuri de sub 10 nanometri. Miza acestor componente, cruciale pentru dotarea unei armate de secol XXI, o vedem acum manifestata intr-o alta criza, aflata in plina desfasurare in alt colt al planetei: Taiwan.
„Tehnologia occidentala da valoarea sistemelor de armament rusesti”
Sanctiunile internationale si taierea accesului la tehnologie de varf i-a obligat pe strategii militari rusi sa improvizeze solutii, in conditiile in care masinaria militara a Moscovei da tot mai multe semne ca s-a impotmolit dupa 5 luni de razboi.
Primele informatii publice referitoare la „militarizarea”, de catre Rusia, a cipurilor de pe piata civila au aparut inca din luna mai 2022: in cadrul unei audieri in Congresul SUA, secretarul de stat american pentru Comert, Gina Raimondo, anunta ca Rusia reconverteste semiconductori proveniti de la frigidere si masini de spalat pentru a-i folosi la echipamentele militare.
„In fond, tehnologia occidentala da valoarea sistemelor de armament rusesti”, a explicat pentru digi24.ro analistul militar Sandu-Valentin Mateiu, comandor in rezerva al armatei romane, care a precizat ca Rusia are in spate „lunga traditie” a fostului URSS care, desi nu era competitiva tehnologic, incerca sa tina pasul cu Vestul prin furtul de tehnologie occidentala.
„Acesta este calcaiul lui Ahile al lui Putin. Sistemele sale performante de armament sunt proiecte sovietice cu tehnologie occidentala. Ei nu aveau de unde sa dezvolte peste noapte o industrie performanta in procesoare”
Conform oficialilor SUA, exporturile de tehnologie americana spre Rusia au scazut cu 70% in ultimele luni. La aceasta se adauga faptul ca, odata cu instituirea sanctiunilor economice asupra Moscovei, cei mai mari producatori mondiali de cipuri - Intel, Samsung, TSMC (Taiwan) si Qualcomm - au incetat orice fel de business cu Rusia, informeaza Financial Times.
Iar lipsa accesului la tehnologie occidentala de varf a facut ca frigiderele si masinile de spalat sa devina acum noii aliati strategici ai lui Vladimir Putin pe frontul din Ucraina.
Conform oficialilor SUA, Rusia foloseste semiconductorii de la electrocasnice inclusiv pentru teleoperarea mitralierelor montate pe turelele tancurilor (astfel incat militarii sa poata comanda din interior respectiva arma, fara a se expune).
In privinta rachetelor, expertii militari arata cu degetul spre doua tipuri de rachete performante aflate in prezent in inventarul armatei ruse: Kalibr si Iskander.
„Daca aceste rachete au tehnologie occidentala - si foarte probabil au, pentru ca nu puteau face peste noapte rachete performante - odata instituit embargoul, nu mai au acces la aceste elemente”, a spus Sandu-Valentin Mateiu.
Cu aproape doua luni in urma, autoritatile ucrainene au anuntat ca au descoperit inclusiv cipuri americane in componentele unor arme rusesti, precum sisteme antiaeriene Pantir, elicoptere de atac „Alligator” sau rachete de croaziera Kh-101 - sisteme de armament relativ „moderne” ale armatei ruse, dezvoltate in anii 1990-2000.
Imagini similare, publicate cu doua saptamani in urma, prezentau o drona de supraveghere a armatei ruse care folosea inclusiv cipuri „civile” provenite din SUA.
Cat de „compatibil” e cipul de la o masina de spalat cu un cip militar. Care sunt dezavantajele unei astfel de improvizatii
Un banal frigider sau masina de spalat pare, la prima vedere, complet incompatibil cu turela unui tanc sovietic. Cat de dificil este procesul de „extragere” a unui microcip cu destinatie civila si „implementare” pe un sistem de armament?
„Cand zici cip in lumea de astazi, te referi la un circuit integrat, mai simplu sau mai complex. Ce are o masina de spalat in ea? Are un set de astfel de cipuri. Unul dintre acestea are rol de main, de functie principala, similar procesorului unui calculator. E o masina de calcul care dispune de o memorie interioara si un numar de porturi de intrare si iesire, la care se conecteaza tot felul de senzori si circuite”, a spus Simion Sandel, cercetator la Institutul National pentru Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiei (INFLPR).
Cu alte cuvinte, orice masina de spalat are un astfel „program”. Utilizatorul apasa un buton (sa zicem „spalare rapida”) si initiaza astfel declansarea unor operatiuni „mecanice” pre-definite (usa masinii se blocheaza, apa e incalzita la o anumita temperatura, dupa un anumit timp este pusa in functiune centrifuga etc.).
In esenta, toate echipamentele electronice din casa (cafetiera, laptop, masina de spalat etc), au astfel de programe care indeplinesc divers functii.
„Tehnologia civila progreseaza foarte repede pentru ca e sub imperiul pietei. Tot scot un procesor din ce in ce mai performant. E clar ca e o anumita dinamica. Dar exista limitari drastice, in sensul in care aceste cipuri nu le poti introduce intr-o racheta care are acceleratii de 10 G. Ele sunt calculate la conditii limitate de fiabilitate, de rezistenta”, a adaugat analistul militar Sandu-Valentin Mateiu.
Acesta e si motivul pentru care militarii rusi nu sunt interesati de cipurile din cafetiere, ci mai degraba de cele provenite din frigidere sau masini de spalat. Care e „legatura”?
„Legatura e mediul in care lucreaza: cipurile din masina de spalat sunt facute sa actioneze in conditii dificile. Masina de spalat sta in baie, unde sunt vapori, ai vibratii - o masina de spalat are inclusiv un senzor de vibratii. La fel si la frigidere: ele sunt dispozitive care au viata lunga si care trebuie sa functioneze non-stop”, a precizat Simion Sandel.
Dar va exista intotdeauna un dezavantaj cand apelezi, ca inginer, la astfel de improvizatii.
„Folosirea unui astfel de dispozitiv, care nu a fost proiectat in acel scop (militar), se va face cu sacrificarea unor parametri, precum precizia sau fiabilitatea. Dar, daca situatia o impune si nu esti sigur ca din 10 lansari pleaca toate rachetele, poate una se prabuseste, iti asumi aceasta rata de erori”
Cum se face „reproiectarea” unui microcip de la o masina de spalat pentru a functiona pe o masina militara
„Practic, sunt doua etape: mai intai, e o proiectare de tip hardware: iei cipul si faci o adaptare: vezi ce intrari/iesiri ai. Daca ai, sa zicem, nevoie de cinci (intrari) si ala de la masina de spalat are patru, gasesti un electronist care il reproiecteaza, exista tehnici”, a spus Simion Sandel.
Dupa ce s-a reusit re-proiectarea hardware, softul cipului respectiv trebuie rescris.
„Aici intra in actiune softistii si programatorii de soft, care rescriu masina aia sa indeplineasca noile conditii”, a explicat cercetatorul roman, care a precizat ca intregul proces (reproiectare hardware si rescriere de software) poate fi facut intr-o luna de zile.
Cu sacrificarea, cu siguranta, a performantei. „E aproape imposibil sa faci o tranzitie 1 la 1. Undeva pierzi, nu se poate. Dar daca pierderile sunt acceptabile, se poate”, a spus cercetatorul roman.
De la inceputul razboiului in Ucraina, Rusia a lansat in jur de 1.500 - 2.000 de rachete „inteligente”. Stocul acestor arme, care necesita cipuri performante pentru a fi cat mai precise, pare sa se epuizeze rapid, din moment ce Moscova a decis sa utilizeze inclusiv rachete vechi, antinava, din perioada sovietica, cae s-au dovedit a fi extrem de imprecise.