Armenia si Azerbaidjanul, foste republici sovietice, se afla in pragul razboiului, acuzandu-se reciproc ca au inceput lupte violente pentru controlul Nagorno-Karabah, o volatila regiune separatista din Azerbaidjan populata majoritar de etnici armeni.
Evenimentele de duminica au relansat ingrijorarea cu privire la instabilitatea din Caucazul de Sud, zona ce serveste drept coridor pentru conductele de titei si gaz catre pietele mondiale, scriu Reuters, AFP si DPA.
Niciuna dintre parti nu a publicat un bilant detaliat, dar ambele au raportat decese in randul militarilor si civililor. Potrivit partii armene, o femeie si un copil au fost ucisi.
Un purtator de cuvant al Ministerului Apararii azer a declarat pentru AFP ca Baku a cucerit o jumatate de duzina de sate aflate sub control armean in timpul ciocnirilor.
Armenia a respins aceste afirmatii, potrivit agentiei ruse Interfax.
Dupa anuntul primelor ciocniri duminica dimineata, premierul armean Nikol Pachinian a decretat “mobilizarea generala” si instituirea “legii martiale”, la fel ca si autoritatile din Karabah.
La randul sau, presedintele azer Ilham Aliev a convocat o reuniune a Consiliului sau de Securitate in timpul careia a denuntat “agresiunea” Armeniei.
“A fost o provocare planificata din timp”, a denuntat el, citat de Interfax.
Si Pachinian, si Aliev au declarat ca vor fi invingatori.
Zeci de elicoptere, tancuri si baterii antiaeriene distruse
Ministerul Apararii din Azerbaidjan a declarat ca a lansat o “contraofensiva pe toata linia frontului” in Karabah, pentru a “pune capat activitatilor militare ale fortelor armate ale Armeniei”.
Ministerul Apararii din Nagorno-Karabah a declarat ca a distrus 4 elicoptere, aproximativ 15 drone si 10 tancuri azere.
Azerbaidjanul a indicat anterior ca unul dintre elicopterele sale a fost doborat, dar ca echipajul sau a scapat teafar. Baku a mai sustinut ca a distrus 12 baterii antiaeriene.
Conflictul din jurul Nagorno-Karabah a alimentat tensiunile regionale timp de 30 de ani.
Franta, mediator al conflictului impreuna cu Rusia si Statele Unite in cadrul Grupului de la Minsk, a cerut incetarea ostilitatilor, la fel ca si Bruxelles-ul.
Si Moscova a chemat duminica dimineata la “o incetare a focului imediata” si la convorbiri, in conditiile in care cele doua parti resping responsabilitatea ostilitatilor.
Presedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, un aliat traditional al Azerbaidjanului, si-a reinnoit sprijinul pentru Baku, in timpul unei convorbiri telefonice cu omologul sau azer, dupa cum a anuntat presedintia azera.
Premierul armean a cerut comunitatii internationale sa se asigure ca Turcia nu se implica direct in conflictul dintre Armenia si Azerbaidjan legat de Nagorno-Karabah.
Regiunea, desi recunoscuta la nivel international ca parte a Azerbaidjanului predominant musulman, este controlata de separatisti armeni crestini, relateaza DPA.
Zeci de mii de morti in razboiul din anii 1990
La inceputul anilor 1990 a fost scena unui razboi soldat cu 30.000 de morti si, de atunci, Baku doreste sa reia controlul. O incetare a focului care a fost implementata in 1994 a fost incalcata intermitent.
Discutiile de pace sunt blocate de multi ani. Lupte au loc in mod regulat intre separatisti si azeri, dar si intre Erevan si Baku.
In 2016, ciocniri grave aproape degenerasera in razboi in Karabah, iar in iulie 2020 lupte violente au avut loc intre armeni si azeri la granita de nord.
Ambele parti obisnuiesc sa se invinovateasca reciproc pentru aceste izbucniri de violenta.
Un conflict major implicand Azerbaidjanul si Armenia ar putea duce la interventia unor puteri aflate in concurenta in regiunea Caucazului, Rusia si Turcia, scrie AFP.
“Suntem la un pas de un conflict pe scara larga”, a declarat pentru agentia franceza de presa Olesya Vartanyan, expert al International Crisis Group, estimand ca aceasta noua escaladare se explica mai ales prin absenta unei medieri internationale active in ultimul timp.
“De la epidemia de coronavirus, conflictul a fost neglijat, fara ca diplomati sa mearga la Baku si la Erevan nici dupa ciocnirile din iulie”, a regretat ea.
In ultimii ani, Baku a profitat de rezervele sale imense de petrol pentru a face cheltuieli generoase pe armament. Azerbaidjanul se bucura de sprijinul Turciei.
Armenia, mult mai saraca, este totusi mai aproape de Rusia, care are acolo o baza militara.
Tara apartine si unei aliante politico-militare conduse de Moscova, Organizatia Tratatului de Securitate Colectiva.
Kremlinul, care se pozitioneaza ca arbitru regional, livreaza arme ambelor tari, mai scrie AFP.
Sursa: stirileprotv.ro