Armenia si Azerbaidjan si-au confirmat angajamentul din 1991, prin care ambele isi recunosc reciproc integritatea teritoriala si suveranitatea, se arata intr-o declaratie comuna semnata ieri la Praga in cadrul Summitului Comunitatii Politice Europene. Analistii spun ca Armenia si Azerbaidjan au intors spatele Rusiei si au incredintat UE rolul de mediator al procesului de pace. Si presa rusa scrie ca Baku si Erevan stabilesc relatii cu medierea Occidentului pe spatele Moscovei.
Dupa o intalnire dintre premierul armean, presedintele azer, liderul francez si presedintele Consiliului European, care a durat pana dupa miezul noptii, cei doi lideri din Caucazul de Sud au confirmat ca isi recunosc reciproc integritatea teritoriala si suveranitatea, iar Armenia va facilita o misiune civila a UE de-a lungul frontierei cu Azerbaidjanul. Misiunea va incepe in octombrie pentru o perioada de maximum doua luni. Scopul acestei misiuni este de a construi increderea intre cele doua tari si a contribui la demarcarea frontierei. In septembrie, cel putin 286 de persoane au fost ucise in confruntarile dintre Armenia si Azerbaidjan. Disputa vizeaza soarta enclavei Nagorno-Karabah si dureaza de mai bine de 30 de ani. In toamna lui 2020, cele doua tari au purtat un razboi care a durat sase saptamani iar Azerbaidjanul a obtinut teritorii importante care fusesera controlate de Armenia in ultimii 25 de ani. Regiunea Karabah a ramas sub un foarte fragil control al armenilor, dar si cu trupe ruse de mentinere a pacii. Multi au spus ca medierea condusa de Rusia nu a fost eficienta si nu a pus bazele pacii in regiune.