„Autopsia” unei tragedii, dupa cutremurul din Turcia: de ce s-a naruit complexul rezidential de lux care nu ar fi trebuit sa se prabuseasca

La inaugurarea din 2011 a viitorului complex rezidential „Ronesans Rezidans”, din Antakya, care promitea sa fie „un colt de rai”, s-au strans mai multi demnitari, printre care ministrul justitiei, guvernatorul provinciei Hatay, primarul si seful politiei.

Complexul de apartamente luxoase, ridicat pe locul unei vechi livezi de maslini, voia sa transforme periferia orasului, sa ofere „ceva diferit” si sa stabileasca un nou punct de referinta pentru constructiile de calitate – cel putin asa au spus dezvoltatorii.

In ciuda promisiunilor, 12 ani mai tarziu, cladirea uriasa, cu 249 de apartamente si o piscina, s-a prabusit intr-un morman de moloz in timpul cutremurului de 7,8 grade care a zguduit sudul Turciei inainte de zorii zilei de 6 februarie.

Ronesans Rezidans – Resedinta Renasterea – a devenit unul dintre simbolurile esecului si coruptiei din sectorul supradimensionat al constructiilor din Turcia.

Identificarea precisa a cauzelor prabusirii structurii cu 12 etaje are nevoie de o examinare detaliata. Dar patru ingineri specialisti care au analizat dovezile disponibile colectate de Financial Times – inclusiv planuri arhitecturale, fotografii ale constructiei si imagini ale prabusirii – au indicat deja unele posibile explicatii.

Este, evident, doar inceputul unei analize dureroase pentru intreaga tara, tinand cont de bilantul dramatic – 44.000 de morti in Turcia (si 6.000 in Siria).

Mii de oameni au murit in apartamente moderne, cu o vechime mai mica de 20 de ani – construite conform unor reguli care ar fi trebuit, cel putin teoretic, sa le tina in picioare, chiar si dupa un cutremur atat de puternic.

Estimari cum ca 750 de persoane ar fi murit

Ronesans Rezidans consta in trei blocuri de 12 etaje, interconectate, cu vedere spre o piscina, magazine, o sala de sport si facilitatile comune ale unui hotel de 5 stele. 

Printre locatari se numara Christian Atsu, un fotbalist ghanez in varsta de 31 de ani, care a jucat in Anglia inainte de a semna pentru Hatayspor, in septembrie. Atsu a marcat golul victoriei in minutul 97, in noaptea de dinaintea cutremurului, iar 12 zile mai tarziu, trupul sau a fost recuperat dintre daramaturi.

Printre cei morti se numara si un jucator al nationalei de handbal, un bancher, un psihiatru, un avocat, un ofiter de politie, un dentist si zeci de copii. O persoana care a vazut listele cu locatarii din Ronesans estimeaza ca cel putin 750 de oameni au fost ucisi in momentul prabusirii cladirii, scrie Financial Times. 

Indignarea din Turcia a fost indreptata impotriva dezvoltatorilor imobiliari, a arhitectilor si a inginerilor care au construit cladirile ce au devenit morminte pentru atat de multi oameni. Politia a arestat peste 180 de persoane si cauta in prezent alte cateva sute. 

Unul dintre oamenii arestati a fost Mehmet Yasar Coskun, fondatorul grupului Antis Yapi, care a construit complexul Ronesans.

La cateva zile dupa cutremur, el a fost retinut pe aeroportul din Istanbul in timp ce incerca sa se imbarce intr-un zbor catre Muntenegru, unde compania familiei sale are, de asemenea, birouri. Imagini difuzate de agentia de stiri de stat Anadolu au aratat cum Coskun a fost oprit de patru ofiteri, incatusat si escortat la sectie. 

Coskun a declarat politiei ca nu stie de ce s-a prabusit Ronesans. El a spus ca o expertiza a terenului a aratat ca acesta era in „stare solida”, ca pentru constructie a fost folosit beton armat si ca structura respecta codurile in vigoare.

Avocata lui Coskun, Kubra Kalkan Colakoglu, a spust ca doar o parte din declaratia sa catre politie a fost publicata de mass-media de stat. 

O livada de maslini

Ingrijorari cu privire la felul in care a fost proiectata cladirea au fost exprimate inainte de cutremur. 

Ferit Sahin, al carui frate – Sahin Sahin – a murit la Ronesans, a declarat ca familia sa a intentat un proces impotriva grupului imobiliar Antis Yapi in 2016, invocand incalcari ale sigurantei, inclusiv lipsa unui adapost antiseismic si a unui acces adecvat pentru vehiculele de urgenta.

Compania lui Coskun a negat ca ar fi gresit ceva, iar procesul a intarziat in instante. Ferit Sahin, a carui familie a detinut terenul pe care a fost construit complexul, a declarat ca o serie de experti chemati de Coskun au asigurat ca nu exista probleme majore la Ronesans. 

Familia Sahin a pus la indoiala siguranta cladirii, dar nici macar ei nu au banuit vreodata amploarea vulnerabilitatii sale. „Cand m-am trezit la vestea unui cutremur, nu mi-am facut griji pentru Sahin. M-am gandit ca daca cineva este in siguranta, acela va fi el, la Ronesans”, a declarat Gokhan Sahin, al treilea frate, pentru Financial Times. 

„Era cea mai prestigioasa cladire din Antakya. Niciunul dintre noi nu s-ar fi asteptat sa se intample asa ceva”, a adaugat el. 

Cand fratii Sahin au decis sa vanda o parte din plantatia de maslini pe care o mostenisera de la raposata lor mama, ei l-au ales pe Coskun, o figura respectata a comunitatii, care fusese seful Camerei de arhitecti din Antakya. 

In schimbul terenului, familia a primit 90 din cele 249 de apartamente, pe care le-a vandut, in mare parte. Doar Sahin Sahin, in varsta de 55 de ani, a ales sa locuiasca la Ronesans.

 „Am crezut ca am gasit cei mai buni oameni pentru proiect. Am fost impresionat de profesionalismul lor. Am avut incredere in ei. Am fost orbit”, a declarat Gokhan Sahin. 

Retrospectiv, chiar si lucrurile marunte sunt vazute acum intr-o alta lumina. „Cei din familia Coskun nu au locuit niciodata la Ronesans. Asta chiar m-a surprins”, a spus el. 

Blocul nu ar fi trebuit sa se prabuseasca, spun expertii Inginerii civili si specialistii in cutremure cred ca este prea devreme pentru a spune cu exactitate de ce s-a prabusit complexul Ronesans. 

Dar exista un consens asupra unui aspect: blocuri atat de moderne nu ar fi trebuit sa se prabuseasca in urma cutremurului cu magnitudinea de 7,8 grade si nici a celui care a urmat – cu magnitudinea de 7,5 grade. 

„Cladirile noastre ar trebui sa reziste la aceste forte seismice”, a declarat pentru Financial Times Oguz Cem Celik, profesor de inginerie structurala si antiseismica la Universitatea Tehnica din Istanbul. Sunt posibile daune grave, dar prabusirea „este ceva diferit”. 

„Exista o linie rosie”, a spus el, cu privire la reglementari. „Nu putem accepta niciodata prabusirea unei cladiri, oricat de puternice ar fi zguduirile”, a adaugat el.

Mevlut Kahraman, director de constructii si lucrari tehnice la Universitatea Bilkent din Ankara, a declarat, la randul sau, ca masuratorile locale sugereaza intr-adevar o forta seismica mare. 

Dar chiar daca se puteau astepta daune grave, proiectarea ar fi trebuit cel putin sa le ofere oamenilor posibilitatea de a iesi, a spus el. Cladirea s-a rupt de la baza Felul in care s-a prabusit cladirea – secerata de la baza – a atras iarasi atentia. 

Celik, profesorul de inginerie structurala, a declarat ca este rar ca o cladire mare si noua sa se prabuseasca in modul in care s-a prabusit Ronesans, sugerand ca au existat defecte in lucrarile de arhitectura, in ingineria structurala sau in procesul de constructie. 

Yalcin Coskun de la Antis Yapi, un inginer civil si fratele dezvoltatorului Mehmet Yasar, a declarat in 2013 ca proiectul a reunit trei blocuri de apartamente pentru a maximiza locuintele orientate spre sud. 

Dar forma subtire si dreptunghiulara a cladirii a implicat riscuri. Jane Wernick, o inginera din Marea Britanie, a declarat ca complexul ar fi avut un raport lungime/latime de 8:1, avand in vedere ca avea aproximativ 134 de metri lungime si 17 metri latime. 

Un astfel de raport ar fi necesitat lucrari analitice de specialitate pe santier si in cele din urma, decizia a fost probabil mai riscanta, mai ales pentru o regiune vizata de cutremure.

Kahraman, specialistul de la Universitatea Bilkent, a adaugat si el in discutia cu Financial Times ca „simetria este importanta” pentru inginerii care proiecteaza cladiri rezistente la cutremure si ca o cladire patrata ar fi fost mai rezistenta. 

El a indicat astfel un motiv potential pentru prabusirea Ronesans: cladirea lunga ar fi putut fi mai vulnerabila la fortele seismice laterale. Un singur turn mai mic din complexul Ronesans a ramas in picioare. A rezistat primelor 40 de secunde ale cutremurului Un alt factor important in ecuatia dezastrului poate fi solul de sub complexul Ronesans. 

Tipul de sol dintr-o zona predispusa la cutremur joaca un rol important in stabilitatea structurii, deoarece determina modul in care este transmisa forta seismica. In mod obisnuit, atunci cand proiecteaza o cladire noua, inginerii vor simula modul in care fortele seismice se vor transmite prin sol, iar apoi vor folosi aceste informatii pentru a proiecta fundatia cladirii. Un lucru important: solul moale, care poate amplifica undele seismice, este comun in provincia Hatay. 

„Importanta solului are legatura cu cat de rigid este acesta, ceea ce influenteaza cat de mult se cutremura. Acest lucru ar fi trebuit sa le arate inginerilor tipul de forte orizontale pentru care ar fi trebuit sa proiecteze”, a explicat Wernick, experta britanica. 

Un agent de securitate care a asistat la prabusirea Ronesans a declarat membrilor familiilor indoliate ca blocul a rezistat la aproximativ 40 de secunde de zguduiri. 

Cutremurul a tinut 65 de secunde, in total. Ancheta medico-legala a prabusirii ar urma sa evalueze si ce se afla sub pamant. Alessandro Margnelli, directorul tehnic al firmei de inginerie civila AKT II din Londra, a declarat ca o potentiala slabiciune ar putea fi cea a pilonilor care au rolul de a ajuta la consolidarea stabilitatii structurale a cladirii. 

Alte posibile cauze 

Materialele ar putea fi, de asemenea, cruciale. Betonul utilizat in cladirile mari contine bare de armare din otel. 

„Armatura” este deosebit de importanta in zonele predispuse la cutremure, potrivit lui Kahraman, deoarece cladirile se pot balansa. Betonul rezista bine fortelor de compresie – de sus in jos. 

Dar materialul nu este la fel de rezistent atunci cand vine vorba despre fortele de tractiune. Armatura este esentiala pentru a ajuta intreaga cladire sa amortizeze fortele de tractiune, care intra in joc atunci cand o cladire se clatina. 

Punctul in care fundatiile se intalnesc cu partea principala a cladirii va fi, de asemenea, examinat indeaproape, din acelasi motiv. Riscul in cazul cutremurelor este ca, daca partea superioara a cladirii se misca impotriva unei baze rigide, aceasta se poate rupe.

Dupa cutremur, o ruda a unei victime a explicat ca blocul s-a „rupt” inainte de prabusirea sa laterala. 

„A ramas o gramada imensa de moloz cu scheletul unei cladiri uriase deasupra. Acesta este motivul pentru care salvarea a fost atat de dificila”, a declarat acesta. Wernick, specialista din Marea Britanie, a observat acelasi lucru. 

„Din fotografii, se pare ca peretii s-au desprins din fundatii – probabil ca urmare a fortelor uriase de tractiune”, a spus ea. 

Kahraman, expertul de la Universitatea Bilkent, a spus ca s-a concentrat si asupra partii inferioare a cladirii. Holul de la intrarea in cladirea Ronesans este mai inalt decat celelalte etaje. El a remarcat ca acest dezechilibru este intalnit frecvent si ca un parter mai flexibil sau mai putin capabil sa reziste la fortele seismice poate provoca prabusirea intregii cladiri. 

Responsabilitatea autoritatilor

 Verificarea afirmatiei lui Coskun, conform careia Ronesans a fost construit din materiale adecvate, va necesita teste extinse, a declarat pentru Financial Times Cesim Parlak, un avocat care lucreaza cu familiile victimelor. 

„Prioritatea in acest moment este colectarea probelor tehnice”, a spus el. Astfel de cercetari vor putea fi folosite in viitoarele procese civile. In cazul in care se va dovedi ca materialele de constructie sunt adecvate, Parlak sustine ca „principala responsabilitate” va cadea asupra autoritatilor publice care au aprobat autorizatia de zonare si licentele de constructie pentru un proiect nepotrivit pentru acel loc. 

„Daca dam vina doar pe antreprenori, atunci data viitoare cand va avea loc un cutremur, aceleasi greseli vor fi repetate”, a declarat Parlak. Pentru Turcia, sarcina este una uriasa. 

Aproximativ 6,7 milioane de cladiri rezidentiale trebuie sa fie modernizate sau reconstruite pentru a corespunde standardelor moderne – un proces care ar costa 465 de miliarde de dolari, a declarat Banca Mondiala in 2021. 

Pana acum, doar 4% au beneficiat de lucrarile necesare. Presedintele Recep Tayyip Erdogan, care a supervizat un boom al constructiilor in cele doua decenii de cand se afla la putere, s-a confruntat cu o reactie negativa din cauza aplicarii laxe a codurilor de constructie, atragand in special furia pentru o amnistie din 2018 care a iertat practic problemele a milioane de cladiri.

Intre timp, principalul partid de opozitie, Partidul Republican al Poporului, a declarat ca va lansa o investigatie interna a municipalitatilor pe care le controleaza in zona seismica, inclusiv Antakya, pentru a stabili daca oficialii locali au respectat sau nu standardele de constructie. 

Lutfu Savas, primarul din Antakya, care a participat la ceremonia de inaugurare a constructiei Ronesans, in 2011, l-a aparat pe dezvoltatorul Coskun. Savas a declarat pentru Show TV ca Coskun a fost un „idealist” care „foarte probabil a construit corect”. 

Ulterior, el a declarat ca biroul sau nu a fost implicat in acordarea licentelor pentru Ronesans, masura gestionata la nivel de district. Savas a declarat, de asemenea, pentru Financial Times, ca Ronesans „nu este singura cladire noua care se prabuseste” si ca ar fi gresit sa se discute doar despre ea. 

Un dezastru in Hatay 

Ancheta completa privind Ronesans abia a inceput, dar se pare ca ea va fi complicata. 

La cateva zile dupa cutremur, avocatul Parlak a declarat ca autoritatile au inceput sa demoleze biroul provincial al Ministerului Afacerilor Urbane din Hatay, unde erau depozitate permisele de constructie si rapoartele de inspectie. 

Biroul cu un etaj era inca in picioare la momentul respectiv si nimeni nu era prins inauntru. Avocatii au reusit sa obtina un ordin judecatoresc pentru a opri in cele din urma demolarea si pentru a salva unele materiale. 

Dar Parlak a declarat ca „o parte foarte importanta a documentatiei a fost pierduta”. Nicio provincie din Turcia nu a suferit atat de multe pagube ca Hatay. Peste 30.000 de cladiri din acest district au fost grav avariate sau s-au prabusit, potrivit Bancii Mondiale.

Cele mai multe dintre cladirile avariate erau proprietati mai vechi, construite inainte de anul 2000, potrivit unui studiu separat realizat de Universitatea Tehnica din Orientul Mijlociu din Ankara. 

Noi coduri mai stricte au fost introduse intre 1998 si 2001, in parte din cauza unui cutremur devastator care a lovit nord-vestul Turciei in 1999, provocand moartea a cel putin 17.000 de persoane. 

In ciuda regimului mai strict, peste 1.000 de cladiri construite dupa 2000, inclusiv Ronesans, care a fost inaugurata in 2013, s-au prabusit sau au fost grav avariate in intreaga Turcie ca urmare a cutremurului din 6 februarie. 

„Aceasta pare a fi o observatie importanta care necesita investigatii suplimentare privind calitatea proiectarii si a constructiei acestor cladiri”, au concluzionat cercetatorii. Familiile indurerate cauta in continuare trupurile a peste 80 de persoane in ruinele Ronesans. 

Multi au furnizat mostre ADN si inca asteapta rezultatele, a declarat o ruda. 

„Aceste case au fost vandute cu sloganul «Un colt de rai», dar acesta a fost sfarsitul familiei mele”, a declarat Suphi, un barbat care a ramas langa cladirea distrusa pana cand trupurile celor trei membri ai familiei sale au fost recuperate, la opt zile dupa cutremur. 

Mama, fratele si nepotul sau in varsta de 8 ani se mutasera in Ronesans pentru ca baiatul sa se poata bucura de piscina, de pistele de biciclete si de un loc de joaca”, a spus Suphi, care a refuzat sa isi dea numele de familie.

 „Dar nu a existat nicio scapare. Nu au avut nicio sansa”, a spus acesta.