Institutul Sanger din Marea Britanie face unele dintre cele mai importante cercetari de pe Pamant: „proiectul Heron” sau secventierea genetica a coronavirusului, relateaza CNN.
Proiectul, care implica munca intensiva a sute de oameni, se desfasoara in apropiede de barul din Cambridge in care Francis Crick a intrat in 1953 pentru a anunta ca „a gasit secretul vietii” - structura ADN. Astazi, aceasta descoperire le permite oamenilor de stiinta sa identifice mutatii periculoase in codul genetic al coronavirusului care ar putea face pandemia mult mai grava decat este deja.
In fiecare zi, la Institutul Sanger vin camionete care transporta lazi pline cu probe de virus din toata Marea Britanie. Lazile verzi sunt puse intr-un congelator de dimensiuni industriale, amplasat in parcare.
Probele - atat cele pozitive, cat si cele negative - se afla intr-o solutie care a ramas dupa testarea initiala. Oamenii de stiinta nu au nevoie de mult.
In interiorul laboratorului, un robot este programat sa ia doar probele pozitive de pe placa mica si sa le transfere pe o tava separata. Sute de probe ajung sa fie consolidate intr-un singur flacon. Intr-un alt laborator, sunt adauate substante chimice, apoi presate intre doua bucati de sticla. Placa de sticla este introdusa intr-unul dintre secventiatoarele-gigant, care arata ca o fotocopiator de inalta tehnologie.
Aproximativ 10.000 de esantioane sunt secventiate in fiecare saptamana numai in acest laborator - un sfert din numarul total secventiat la nivel global.
„Cautam mutatii care fac virusul fie mai contagios, fie sa provoace boli mai severe si, in special acum ca vaccinurile incep sa fie lansate la nivel global, cautam potentiale mutatii care ar putea afecta capacitatea vaccinurilor de a proteja oamenii”, a spus Ewan Harrison, un microbiolog care ajuta la coordonarea retelei care lucreaza la secventierea coronavirusului in Marea Britanie.
Harrison spune ca, daca secventiezi suficiente esantioane, poti vedea cum s-a deplasat virusul prin comunitate si unde au existat focare - inclusiv evenimente de supercontagiere.
„Este esential pentru secventierea virala”, a spus el.
Cu doua luni in urma, aceasta retea de cercetatori a ajutat la identificarea si urmarirea raspandirii variantei care a devenit acum dominanta in Marea Britanie. A fost observata pentru prima data in Kent, o zona rurala in care traiesc si unele dintre cele mai defavorizate comunitati din sud-estul Angliei.
„Nu toti oamenii din Kent dadeau petreceri si nu mergeau toti la acelasi supermarket”, a declarat pentru CNN purtatorul de cuvant al Public Health England, Ruairidh Villar.
Cercetatorii spun, la randul lor, ca varianta nu s-a raspandit pentru ca oamenii ocoleau masurile anti-COVID.
Totusi, numarul zilnic de cazuri continuasa creasca in zona, chiar daca era in scadere in majoritatea celorlalte parti ale Regatului Unit, aflat in carantina nationala.
Au gasit vinovatul in baza de date genomica din Marea Britanie, care la acea vreme acoperea aproximativ unul din 10 teste pozitive de COVID-19 din tara.
Tulpina noua a virusului, numita B.1.1.7, circula in Kent cel putin din septembrie 2020. Se raspandeste cu 30-70% mai usor decat virusul initial, potrivit consilierului stiintific sef britanic Patrick Vallance.
Profesorul Ravi Gupta de la Cambridge a facut „arborele genealogic” al acesteia si a constatat ca sunt 23 de mutatii de la varianta initiala la tulpina din Kent. Surprinzaor este insa ca are putine „rude apropiate”.
„Am gasit foarte putine - practic nicio secventa care sa fie extrem de legata de varianta B.1.1.7. Cu alte cuvinte, a venit din nicaieri”, a spus Gupta.
Este putin probabil ca oamenii de stiinta sa gaseasca vreodata „pacientul zero” al noii variante, dar au o teorie.
Anul trecut, Gupta studia un pacient COVID cu un sistem imunitar compromis, care a ramas pozitiv mai mult de trei luni. In interiorul unui corp care nu se putea lupta, virusul a avut timp sa modifice mult mai repede decat daca ar fi fost transmis de la persoana la persoana.
Gupta a comparat virusul cu care era infectat pacientul, care a murit in cele din urma, cu baza de date de secventiere si a constatat ca deja circula un virus care impartasea o mutatie cheie cu pacientul sau: B.1.1.7.
„A fost cu adevarat izbitor”, spune el.
Pacientul nu avea B.1.1.7, dar volumul mutatiilor din corpul sau a aratat ca este „foarte, foarte probabil” ca, daca, a existat un „pacient zero” penru B.1.1.7, a fost o persoana cu sistemul imunitar compromis .
Vaccinurile aflate in prezent pe piata sunt eficiente impotriva variantei din Marea Britanie. Dar coronavirusul sufera noi si noi mutatii, ceea ce ii ingrijoreaza pe oamenii de stiinta.
Chiar in aceasta saptamana, Public Health England a anuntat ca un mic esantion de cazuri B.1.1.7 din Marea Britanie contine o noua mutatie prezenta si in varianta sud-africana. Cercetarile preliminare de laborator sugereaza ca asa-numita „mutatie de evadare” poate ajuta virusul sa se sustraga anticorpilor produsi de vaccinuri.
Gupta considera ca ingrijorarea cu privire la aceste variante este justificata.
„Aceste virusuri sunt deja pe cale sa devina mai rezistente la sistemul imunitar si la vaccinuri”, a spus el.
„Vorbim despre varianta britanica si varianta sud-africana si varianta braziliana - dar ironia este ca este vorba doar de tarile care au capacitate avansata de secventiere. Variantele ar fi putut aparea in alta parte, dar pur si simplu nu amm fi stiut. Si pot exista si altel”, a spus Ruairidh Villar.
Gupta si Harrison cred ca este probabil ca exista deja variante periculoase ale virusului care se raspandesc in tari in care oamenii de stiinta nu pot detecta noi variante pe masura ce acestea apar.
„Acesti indivizi imunocompromisi sunt raspanditi in intreaga lume. Deci, este foarte probabil sa existe variante nedetectate acolo”, a spus Gupta.