Șeful forțelor armate ale Letoniei, generalul Kaspars Pudans, avertizează că Rusia ar putea încerca să profite de o așa-numită „fereastră de oportunitate” până la sfârșitul anului 2028 pentru a lansa o posibilă acțiune militară împotriva statelor baltice, relatează Financial Times.
Oficialul militar leton afirmă că avantajul actual al Moscovei nu constă neapărat în superioritatea tehnologică, ci în capacitatea de a produce rapid și la scară largă drone, adaptate constant în condiții de război, transmite digi24.ro.
„Avantajul lor constă în scalabilitatea dronelor”, a declarat acesta, subliniind că Rusia reușește să-și reconstituie rapid stocurile și să mențină un volum ridicat de echipamente pe câmpul de luptă.
Temeri privind vulnerabilitatea flancului estic al NATO
Potrivit generalului Pudans, un eventual conflict direct între Rusia și NATO ar putea avea ca punct de pornire statele baltice, considerate vulnerabile din cauza proximității geografice față de Rusia și a ritmului mai lent al consolidării apărării europene. În opinia sa, Moscova ar putea specula perioada până în 2029, când programele de modernizare militară ale Europei sunt așteptate să devină pe deplin operaționale.
„Dacă aș fi la Kremlin, aș spune că, dacă vrem să facem ceva, ar trebui să o facem până la sfârșitul anului 2028”, a mai declarat acesta.
Războiul dronelor și experiența din Ucraina
Oficialul leton susține că atât Rusia, cât și Ucraina au acumulat o experiență semnificativă în utilizarea dronelor pe câmpul de luptă, dezvoltând rapid tehnologii noi în condiții reale de conflict. În același timp, el atrage atenția că statele NATO dispun de un număr mai redus de drone și de o experiență operațională mai limitată.
În sprijinul acestei evaluări, un exercițiu militar britanic desfășurat recent în Estonia ar fi arătat că forțele simulate ar fi rămas fără drone în mai puțin de o săptămână, ceea ce evidențiază provocările logistice ale Alianței.
Avertismente privind ritmul reînarmării occidentale
Generalul Pudans și alți oficiali occidentali avertizează că Rusia ar putea încerca să exploateze ritmul mai lent al reînarmării europene și al dezvoltării capacităților de apărare. NATO a convenit recent creșterea cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB până în 2035, însă o parte semnificativă a investițiilor vizează proiecte cu termen lung de implementare.
În acest context, oficiali militari din statele de pe flancul estic al NATO își exprimă îngrijorarea că Rusia ar putea testa reacția Alianței înainte ca noile capacități defensive să fie complet operaționale.
Presiuni crescânde pe flancul estic al NATO
Letonia, alături de celelalte state baltice, este considerată de mult timp o zonă sensibilă a Alianței, inclusiv din cauza populației vorbitoare de limbă rusă din estul țării. În prezent, fiecare dintre cele trei state baltice găzduiește brigăzi multinaționale NATO conduse de Canada, Germania și Regatul Unit.
În pofida acestor măsuri, oficialii militari subliniază că Rusia nu dispune în prezent de capacitatea necesară pentru o invazie de amploare, din cauza angajamentului militar din Ucraina. Totuși, aceștia avertizează că situația s-ar putea schimba rapid în cazul în care conflictul din Ucraina s-ar încheia.
Generalul Pudans a subliniat că riscurile includ nu doar un posibil conflict convențional în viitor, ci și amenințări imediate de tip hibrid, precum atacuri cibernetice, sabotaj sau campanii de dezinformare.
„Trăim cu convingerea că o formă sau alta de agresiune s-ar putea produce chiar în această seară”, a avertizat oficialul leton.