Petro Porosenko a declarat in fata parlamentului Ucrainei ca anexarea Crimeei a fost doar prologul unei agresiuni globale declansate de Kremlin.
Anexarea de catre Federatia Rusa a peninsulei Crimeea si ‘ocuparea’ unei parti a teritoriului din Donbas (estul separatist prorus al Ucrainei) au constituit prologul razboiului hibrid al Kremlinului împotriva Uniunii Europene, NATO si a întregii lumi democratice, a declarat marti presedintele ucrainean Petro Porosenko, într-un discurs rostit în Rada Suprema (parlamentul unicameral), reunita într-o sesiune speciala cu ocazia împlinirii a cinci ani de la ceea ce Kievul califica drept ‘agresiunea’ Federatiei Ruse împotriva Ucrainei, transmite agentia de presa oficiala ucraineana Ukrinform.
„Anexarea Crimeii si ocuparea unei parti a teritoriului Donbasului au devenit prologul razboiului hibrid al Moscovei nu doar împotriva Ucrainei, ci si împotriva Uniunii Europene, inclusiv a Poloniei, împotriva SUA, împotriva NATO, împotriva tarilor baltice si în cele din urma împotriva întregii lumi civilizate”, a insistat Porosenko.
El a spus ca eroii „Revolutiei demnitatii” - asa cum este numita în Ucraina miscarea de contestare fara precedent din 2013-2014 împotriva regimului corupt al ex-presedintelui prorus Viktor Ianukovici -, soldatii ucraineni au aparat si apara frontiera de est a Europei de o invazie, care ameninta sa distruga libertatea si democratia, statul de drept si respectul pentru demnitatea umana.
„Moscova a început acest razboi pentru ca aici, la noi, în Piata Independentei din Kiev, ea a pierdut lupta civilizationala pentru Ucraina”, a afirmat Porosenko, subliniind ca planurile Rusiei de a destrama statul ucrainean au esuat, dar pentru aceasta ucrainenii au platit un pret scump. Conflictul din Donbas continua, chiar daca la foc mocnit, iar - potrivit cifrelor ONU - confruntarile din estul Ucrainei s-au soldat cu peste 10.000 de morti din 2014 pâna în prezent. Moscova este acuzata de Kiev si Occident ca acorda sprijin rebelilor prorusi din Donetk si Lugansk, dar Rusia neaga, în pofida evidentelor, sustinând ca în Ucraina este în curs un „razboi civil”.
„Fara îndoiala, în conflictul (împotriva Ucrainei), Kremlinul este sortit la înfrângere. În decurs de cinci ani, Rusia nu si-a putut atinge niciunul dintre obiective în Ucraina si la nivel tactic noi am câstigat deja”, a subliniat presedintele ucrainean în cadrul discursului rostit în parlament.
La rândul sau, seful legislativului de la Kiev, Andrii Parubii, a declarat ca presedintele Rusiei, Vladimir Putin, reprezinta un pericol pentru lumea întreaga. „Lumea trebuie sa-l opreasca pe Putin pentru ca consecintele actiunilor sale vor fi tragice pentru toate tarile”, a afirmat Andrii Parubii, citat de agentia de presa Unian.
Europa nu este posibila fara o Ucraina independenta, echitabila si în siguranta, iar politicienii care sunt gata sa vânda Ucraina vând de fapt viitorul Uniunii Europene, a opinat presedintele Consiliului European, Donald Tusk, prezent la ceremoniile de la Kiev dedicate împlinirii a cinci ani de la miscarea de contestare care a adus acum cinci ani fortele pro-occidentale la putere la Kiev.
„Atunci, când noi, polonezii, ne-am început drumul spre Europa, papa Ioan Paul al II-lea a spus lumii: „Nu exista o Europa echitabila fara Polonia independenta”. Aici si acum vreau sa spun ca nu exista o Europa echitabila fara o Ucraina independenta. Nu exista o Europa sigura fara o Ucraina în siguranta. Cu alte cuvinte, Europa nu exista fara Ucraina”, a afirmat Tusk într-un discurs rostit în limba ucraineana în Rada Suprema.
În cadrul acestei reuniuni speciale a parlamentului de la Kiev, presedintele Petro Porosenko a promulgat legea privind înscrierea în Constitutia tarii a aspiratiilor Ucrainei de a adera la UE si NATO.
„Nu intentionam sa obtinem aprobare de la Rusia. Nu vom cere permisiunea lui Putin încotro sa mergem mai departe. Mergem pe drumul nostru si ne luam singuri deciziile despre modul în care sa ne asiguram securitatea, suveranitatea si integritatea teritoriala”, a subliniat Porosenko, aflat în plina campanie electorala pentru al doilea mandat prezidential la alegerile din 31 martie.