Criza sanitara provocata de Covid-19 ar putea arunca in saracie extrema pana la 100 de milioane de persoane, un numar mai mare decat se estima anterior, a avertizat joi presedintele Bancii Mondiale, David Malpass, intr-un interviu acordat AFP.

Anterior, institutia financiara internationala estima ca 60 de milioane de persoane vor cadea in saracie extrema din cauza COVID-19, insa cele mai recente estimari vorbesc de un numar cuprins intre 70 si 100 milioane de persoane, "iar acest numar ar putea creste daca pandemia se agraveaza sau se prelungeste", sustine David Malpass.

In aceste conditii, este "imperativ" ca toti creditorii sa reduca datoria tarilor sarace, spune David Malpass, care a mers mai departe decat apelurile vizand suspendarea platii datoriilor pentru cele mai sarace tari.

"Vulnerabilitatile legate de datorii sunt ridicate si este imperativ pentru tarile indatorate sa vada lumina de la capatul tunelului pentru ca noi investitori sa poata veni in numar semnificativ", a adaugat presedintele Bancii Mondiale.

In luna aprilie, tarile din G20 au decis sa suspende, pana la finele lui 2020, rambursarea datoriilor pentru cele mai sarace tari. Mai multe ONG-uri dar si Banca Mondiala au cerut prelungirea, pana in 2021, a acestui moratoriu care vizeaza 76 de tari. Tarile din G20 se vor pronunta pana in luna octombrie, data la care va avea loc urmatoarea lor reuniune, asupra acestei propuneri.

Cu toate acestea, David Malpass a apreciat ca prelungirea moratoriului nu va fi suficienta in contextul in care incetinirea economica va face ca aceste tari, care au deja dificultati in a oferi o plasa de siguranta sociala pentru cetatenii lor, vor avea dificultati in a-si rambursa datoriile.

In 2015, anul din care dateaza cele mai recente date ale Bancii Mondiale, un numar de aproximativ 734 milioane de persoane din intreaga lume traiau in saracie extrema, adica aproximativ 10% din populatia mondiala. Insa numarul celor care traiesc in saracie extrema, adica cu mai putin de 1,90 dolari pe zi, a continuat sa creasca de la debutul pandemiei. Aceasta deteriorare se datoreaza unei combinatii intre locurile de munca distruse de pandemie si dificultatilor de aprovizionare, care complica accesul la hrana.

Sursa: