Alexandr Lukasenko pare implicat in presupuse crime de razboi, avand in vedere ca baieti si fete, chiar si de numai 6 ani, sunt dusi in lagare de „deportare fortata”, scrie hotnews.ro.

Potrivit unor estimari, aproximativ 2150 de copii ucraineni, unii in varsta de numai 6 ani, ar fi fost deportati in cel putin patru lagare din Belarus, incepand din septembrie 2022, numarul acestora urmand ca pana la toamna, in acest an, sa se ridice la 3000. Se presupune ca unii ar fi fost si instruiti militar.

Ziarul The Telegraph poate relata ca probele, care ar lega asemenea delicte de Lukasenko si de alti oficiali belarusi, au fost inaintate Curtii Penale Internationale (ICC).

„Dorim sa demonstram lumii ca asemenea demersuri, initate sigur de Lukasenko, se traduc prin crima de razboi”, a declarat Pavel Latuska, seful gruparii de opozitie Administratia Nationala Anticriza, cel care a depus plangerea. „In opinia noastra, el este principalul vinovat pentru stramutarea fortata a acestor copii in Belarus... el fiind totodata si cel care a dat direct instructiuni vizand coordonarea finantarii unor asemenea demersuri”.

Presedintele rus, Vladimir Putin, si Maria Lvova-Belova, comisarul pentru drepturile copiilor din Rusia, fac deja obiectul unui mandat de arestare emis de ICC, ei fiind acuzati de deportarea fortata in Rusia a mii de copii ucraineni.

Investigatiile ICC l-ar putea viza si pe Lukasenko, precum si pe alti oficiali belarusi. Instanta a precizat ca a examinat informatiile si „are datoria sa pastreze confidentialitatea” unor asemenea comunicate.

Demersul survine la doar cateva saptamani dupa ce Lukasenko, considerat ultimul dictator din Europa, a ajuns la un acord cu presedintele rus pe tema gazduirii combatantilor din Grupul Wagner, cel care s-a aflat in fruntea unei revolte indreptate impotriva Kremlinului.

Tot in aceasta luna, Lukasenko, vazut indeobste liderul-marioneta al unui stat vasal Rusiei, a primit armament cu focoase tactice nucleare de provenienta ruseasca – gestul insemnand o noua amenintare la adresa Europei si a Occidentului.

Asemenea tactici au continuat, astfel incat guvernul ucrainean estimeaza acum ca peste 19.500 de copii au fost transferati cu forta de autoritatile rusesti.

„Numai 361 dintre ei s-au intors in Ucraina”, a declarat pentru The Telegraph comisarul prezidential ucrainean pentru drepturile copilului, Daria Herasimciuk.

In Ucraina au fost instrumentate peste 100 de cazuri penale vizand deportarea ilegala fortata a copiilor in Belarus si in Rusia, potrivit unui anunt al Procuraturii Generale din Ucraina.

Presupusi orfani sunt „evacuati” de Rusia din estul Ucrainei si dusi in lagare. Ulterior, o parte din copii sunt „adoptati” de familii rusesti. Alti copii sunt trimisi in „tabere de vacanta” de oficiali subordonati rusilor, si nu se mai intorc niciodata.

Se presupune ca o parte din copiii retinuti in Belarus au fost ulterior trimisi in Rusia, in regiuni din estul indepartat al tarii, la aproape 6500 km. distanta de Ucraina.

De obicei, copiii retinuti in Belarus trec prin Rostov-pe-Don, un oras rusesc aflat la doua ore distanta de frontiera ucraineana, acolo de unde, recent, seful gherilelor Wagner, Evgheni Prigojin si-a lansat rebeliunea armata.

De acolo, ei sunt dusi cu trenul la Minsk, capitala Belarusiei, dupa care, in autobuze, sunt dusi in diverse locuri, cel putin patru dintre ele fiind descoperite de cercetatori si de juristi din domeniul drepturilor omului.

Lagare ale copiilor pierduti

Un document parvenit ziarului The Telegraph este semnat de Dmitri Mezentev, presedintele unei comisii ruso-belaruse si fost ambasador al Rusiei in Belarus. Documentul pretinde cooperarea feroviarilor belarusi si rusi in vederea organizarii „transportului copiilor din Donbas, spre reabilitare, in Belarusul fratesc”.

Documentul a fost supus spre examinare la ICC ca proba, de catre Administratia Nationala Anticriza, condusa de un grup din exil care se opune guvernului belarus.

Organizatia a mai depus si un alt material, inclusiv rapoarte din presa de stat belarusa, care vorbesc explicit despre transporturile de copii efectuate la ordinul lui Lukasenko.

Trei asemenea tabere sunt in regiunea Minskului, Sanatoriul Ostrositki Sorodok, centrul educational si de sanatate pentru copii Zubrenok si tabara de copii Dubrava, detinuta de Belaruskali, o companie de stat belarusa specializata in ingrasaminte chimice.

O a patra locatie este Sanatoriul Nisipurile de Aur, din regiunea Gomel.

In aceasta toamna, numarul copiilor deportati in Belarus ar urma sa depaseasca 3000, potrivit unor documente interne si unor relatari din presa de stat.

Rusia afirma ca stramuta legal copii, ei fiind amenintati de razboi. Autoritatile ofera recompense unor parinti pentru ca ei „sa adopte” copii ucraineni.

The Telegraph a mai constatat ca, in lagarele din Rusia, copiii retinuti sunt supusi reeducarii si sunt batuti daca refuza sa se supuna.

Deseori, copiilor ucraineni li se spune ca sunt rusi, sunt siliti sa invete imnul national rusesc, sa vorbeasca numai in rusa si sunt invatati sa condamne Ucraina inainte de a fi adoptati sau dati in ingrijire.

Militantii pentru drepturile omului s-au declarat ingrijorati de soarta baietilor ucraineni care se apropie de majorat – daca implinesc 18 ani dupa ce au fost deportati fortat in Rusia sau in zonele ocupate de rusi, ei vor fi inrolati obligatoriu in armata ca recruti.

„Situatia este foarte periculoasa pentru adolescenti, daca au implinit 17 ani, iar pentru baieti in general, e catastrofala”, afirma Katerina Rasevska, avocata la Centrul Regional pentru Drepturile Omului, un ONG. “Dupa ce implinesc 18 ani ei vor deveni carne de tun pentru acest razboi, asta e strategia rusilor”.

Guvernul belarus nu a raspuns cererii de a comenta situatia. In iunie, Lukasenko a declarat ca a discutat cu Putin si s-a oferit sa gazduieasca copii in Belarus. Liderul belarus a sus ca a luat legatura cu Putin si au hotarat sa finanteze sederea copiilor in Belarus, pe banii statului.

„Asa am inceput sa ii luam aici”, a declarat Lukasenko, martea trecuta. „Ii ajutam sa se inzdraveneasca, dupa care pleaca. De fapt, ei nu vor sa plece”.

Sursa: