Academicianul englez A.C.Grayling, pornind de la o intrebare, a lansat un nou curent printre atei: cum ar fi aratat Biblia daca scriitorii ei ar fi relatat si evenimente care nu sunt legate de crestinism sau minunile facute de Isus.
Cum ar fi fost si ce impact ar fi avut Cartea Sfanta daca scriitorii ei s-ar fi axat mai mult pe invataturile non-religioase, legate de descoperirile civilizatiilor respective si ideile lansate de marii ganditori ai vremii.
Cum ar fi fost daca Biblia, cartea pe care milioane de oameni au transformat-o in ghid etic pentru viata, nu ar contine scrierile insuflate de Dumnezeu, ci doar texte, la fel de pretioase din punct de vedere al invataturilor, dar scrise de Aristotel, Confucius sau Baudelaire. Cum ar arata acea carte si ce ar insemna pentru oameni?
La zeci de ani de cand a inceput sa isi pune astfel de intrebari, "Biblia ateilor" a ajuns pe rafturile librariilor din intreaga lume. "Cartea cea buna: Biblia Umanistilor" a fost scrisa pe baza a sute de scrieri culese din operele a sute de autori cunoscuti.
Textele, asezate pe doua coloane asa cum se intampla si in Biblie, sunt adunate din operele a peste 1000 de filosofi, istorici, poeti, oameni de stiinta si scriitori. Biblia Umanista contine 600 de pagini, iar la fel ca si Biblia crestinilor, prima carte face referire la "Geneza". Povestirea incepe tot intr-o gradina, insa locul lui Adam si al Evei este luat de Isaac Newton, cel care a pus bazele fizicii.
In ultimul capitol al Bibliei Umaniste se afla un set de porunci, care se vor a fi o replica a "Celor Zece Porunci" din Vechiul Testament. Printre ele se enumara urmatoarele:
- Iubeste cu adevarat si sincer
- Nu face rau nimanui, chiar daca ti s-a facut rau
- Gandeste pentru tine, foloseste-ti mintea
- Respecta natura si legile ei
- Fii responsabil
- Fii informat
- Fii curajos
- Fii bland
- Incearca cu adevarat, nu te da batut
- Fa totul sa iti indeplinesti scopul in viata.