Bogdan Aurescu despre criza din Ucraina: Avem o desfasurare masiva de forte care pare sa indice o anumita intentie ofensiva

Declaratiile ministrului Bogdan Aurescu despre situatia din Ucraina si pozitia Romaniei:

„Am participat saptamana trecuta si la o importanta ministeriala a NATO, la Riga, unde subiectul evolutiilor din vecinatatea Romaniei a figurat pe primul loc. Au fost chiar doua sesiuni de lucru, o reuniune in format aliat si a doua zi o alta reuniune la care am invitat si partenerii Ucraina si Georgia. Discutiile au fost extrem de aplicate. Toti aliatii si-au manifestat preocuparea pentru aceste evolutii de securitate, fata de aceasta desfasurare masiva de forte si echipamente ale Federatiei Ruse in proximitatea frontierei cu Ucraina, iar mesajele au fost extrem de adecvate. 

Cifrele concrete pot sa difere in functie de sursa. Ceea ce este cert este ca avem o desfasurare masiva de forte militare si echipamente rusesti, care se construieste pe ceea ce s-a intamplat in luna aprilie. S-a spus in acel moment ca este cea mai mare desfasurare de la Razboiul Rece incoace. Acela era un exercitiu. De data aceasta avem mai putine informatii din surse ruse. Practic daca ne uitam la declaratiile oficialilor si la ceea ce apare in presa rusa constatam ca avem mult mai putine informatii si acest lucru este unul dintre factorii care prezinta preocupare pentru ca nu avem o interpretare din sursa rusa a intentilor si o explicatie a motivelor pentru care are loc aceasta desfasurare de forte. 

In luna aprilie spuneam ca mare parte din echipamentele utilizate si chiar o parte din trupe au ramas pe teren. Se pare ca acea infrastructura e utilizata acum de aceste noi forte care sunt masate in numar foarte mare la frontierele Ucrainei. Prin urmare se incearca, cel mai probabil, crearea unei presiuni la nivelul statului Ucrainean in vederea obtinerii unor concesii politice legate de relatia dintre Ucraina si Federatia Rusa.

Exista multe analize care s-au facut in aceasta perioada, insa ce este esential este ca avem o desfasurare masiva de forte, ea pare sa indice o anumita intentie ofensiva care nu este inca materializata, iar acest lucru este de natura sa ne ingrijoreze.

Noi nu putem sa excludem niciun fel de evolutie a evenimentelor, nu ne dorim sa existe un conflict de niciun fel, insa dupa cum ati putut constata atat la reuniunea ministeriala NATO, cat si la OSCE, am putut sa constat o anumita nervozitate care pluteste in aer, inclusiv daca ne raportam la declaratiile pe care ministrul rus de externe le-a facut la Stockholm.

A fost un discurs pe care ministrul de externe al Federatiei Ruse l-a sustinut, iar in interiorul acestui discurs au fost destul de multe aspecte contondente. Unul dintre ele fiind cel referitor la scutul anti-racheta de la Deveselu care a fost caracterizat ca fiind de natura sa poata fi utilizat pentru lovituri ofensive impotriva Federatiei Ruse. Nu e o afirmatie noua, ea apare recurent la nivelul oficialilor rusi. (...) Pozitia noastra a fost intodeauna, cea pe care am enuntat-o si la Stockholm, in sensul ca aceste declaratii sunt incorecte pe fond. Scutul este parte a unui sistem care este strict defensiv. (...) Este folosit in scop de legitima aparare. Nu exista niciun fel de intentie de transformare a acestui sistem in unul de natura ofensiva. Acest lucru nici nu se poate realiza. Prin urmare, aceste afirmatii sunt false. Elementele sistemului anti-racheta nu vizeaza in niciun fel Federatia Rusa, ci amenintari potentiale cu atacuri cu rachete balistice din afara spatiului euro-atlantic, mai precis din Orientul Mijlociu.

A mai existat o pozitionare a autoritatilor ruse, inclusiv in discursul ministrului de externe rus prin care se solicitau garantii juridice ca NATO nu se va mai extinde. Noi nu putem sa punem sub semnul intrebarii decizii pe care Alianta Nord-Atlantica le-a luat in trecut, inclusiv cele care au fost luate la Summitul de la Bucuresti din 2008 care se refera la posibilitatea ca Ucraina si Georgia sa devina membrii ai NATO atunci cand conditiile vor fi indeplinite. Acea declaratie a Summitului din 2008 ramane valabila. NATO continua sa sustina politica usilor deschise, dar ca un stat sa devina membru NATO trebuie indeplinite o serie de conditii. Nu e vorba doar despre o reforma a armatei, rebuie indeplinite o serie de reforme democratice, ale institutiilor. Ideea de a solicita garantii juridice de neextindere e ca si cand ai incredinta un drept de veto unui stat tert care nu tine decat de statele membre aliate si de vointa candidatilor care isi desfasoara procesul de reforme care este absolut necesar pentru a adera la Alianta.

Eu cred ca ceea ce este important, este sa descurajam orice fel de intentie agresiva. (...)  Pot sa existe in egala masura consecinte ale unor actiuni agresive. UE are un set cuprinzator de sanctiuni, Romania a sustinut adoptarea de diverse seturi de sanctiuni impotriva Federatiei Ruse. eu cred ca seturile de sanctiuni au rol important de descurajare, mai ales daca ne gandim la posibilitatea adoptarii de sanctiuni economice care pot sa afecteze serios economia dintr-un stat tert.

Nimeni nu cred ca isi doreste in acest moment, si cred ca nici Federatia Rusa n-ar trebui sa isi doreasca in acest moment o escaladare.

Ne ingrijoreaza aceste evolutii si in negocierile care vor urma in perioada urmatoare pentru noul concept strategic NATO, discutia despre flancul estic va ocupa un loc important. Este foarte important sa consolidam flancul estic astfel incat sa nu existe disparitati intre nord si sud.

In acest moment nu exista o amenintare la adresa Romaniei, insa in interiorul NATO actionam impreuna cu toti partenerii nostri in asa fel incat securitatea si stabilitatea regiunii, inclusiv a Romaniei, sa fie asigurate la cel mai inalt grad.”