Europenii vor dobandi, pentru prima data in istoria lor, o capacitate de a desfasura „operatiuni de lupta”, a declarat marti seful diplomatiei europene Josep Borrell.
Ministrii europeni de Afaceri Externe si ai Apararii au decis luni sa constituie o forta militara de interventie rapida de 5.000 de combatanti, operationala pana in 2025. „Tratatele europene prevad ca UE se poate angaja in misiuni de lupta: nu a facut-o niciodata, dar daca aceasta se dovedeste necesara, trebuie sa fie pregatita”, a precizat Josep Borrell in fata unui grup de jurnalisti.„Europenii trebuie sa inteleaga ca anumite situatii pot implica folosirea fortei. Capacitatea europeana trebuie antrenata pentru misiuni de lupta”, a adaugat Borrell.
Strategia de aparare ('busola strategica') aprobata luni 'este' un plan de actiune' si 'daca nu va fi pusa in aplicare, va fi inutila', avertizeaza totusi Borell. ''Este pentru prima data cand statele membre si-au luat un angajament colectiv pe probleme de aparare, acest angajament este public. Acum trebuie sa il punem in practica'', a explicat el.
Aceasta forta de interventie rapida, care nu este o armata europeana, va fi formata din ''componente terestre, aeriene si maritime'' si dotata cu capacitati de transport pentru a putea ''efectua interventii pentru salvarea si evacuarea cetatenilor europeni'' prinsi intr-un conflict.
Primul element pentru constituirea acestei forte il vor constitui ''scenariile de interventie'' carora vor trebui sa le corespunda mijloacele necesare si mandatele.
''Ele trebuie sa fie adoptate pana la sfarsitul anului 2022, va fi un semnal bun al vointei statelor'', a comentat Josep Borrell, citat de Agerpres. ''Unanimitatea ramane regula pentru decizii, dar statele care nu vor sa participe la o misiune vor putea sta departe, fara a le impiedica pe celelalte sa actioneze'', a subliniat el.
Potrivit acestuia, aceasta forta trebuie sa fie ''complementara NATO, sa actioneze acolo unde NATO nu poate sau nu vrea sa actioneze''.
Pe langa o revizuire a ''grupurilor de lupta'', create in 2007, dar niciodata utilizate, ''rezervele de trupe vor fi mobilizate in functie de tipul misiunii de indeplinit'', a observat seful diplomatiei europene.
Berlinul a propus luni sa formeze nucleul acestei forte in 2025. ''Germania va conduce atunci un grup de lupta'', a precizat Borell, pentru care esentialul nu este sa stie care stat conduce forta de interventie, ''ci mobilizarea capacitatilor adaptate misiunii''.
Europenii trebuie, de asemenea, sa investeasca in capabilitati care le lipsesc in prezent, in special drone, tancuri, sisteme de aparare antiaeriana si antiracheta.
'Vom aproba o ''busola strategica'' care nu este raspunsul la razboiul din Ucraina, ci o parte a raspunsului, pentru ca ea trebuie sa ne faca mai puternici militar', a afirmat luni seful diplomatiei UE, Josep Borrell, inaintea unei reuniuni comune a ministrilor Afacerilor Externe si ministrilor Apararii din statele membre.