Statele sud-americane din Amazon au decis, marti, sa formeze un pact impotriva defrisarilor de padure. Initiativa a pornit de la presedintele brazilia, Lula da Silva, care a calificat-o drept „un punct de cotitura” in lupta contra schimbarilor climatice, scrie digi24.ro.
Cele opt state - Brazilia, Bolivia, Columbia, Ecuador, Guiana, Peru, Surinam si Venezuela - s-au pus de acord sa creeze o entitate numita „Alianta Amazoniana pentru Combaterea Defrisarilor” si au semnat o declaratie comuna in acest sens.
Acestea sunt cele opt tari membre ale Organizatiei Tratatului de Cooperare Amazoniana (ACTO), creata in 1995 cu scopul de a conserva aceasta vasta regiune care gazduieste aproximativ 10% din biodiversitatea lumii. Alianta „isi propune sa promoveze cooperarea regionala in lupta impotriva defrisarilor, pentru a impiedica Amazonia sa ajunga intr-un punct fara intoarcere”.
Daca s-ar ajunge la acest punct fara intoarcere, Amazonia ar emite mai mult carbon decat ar absorbi, ceea ce ar agrava incalzirea planetei. Summitul s-a deschis in ziua in care serviciul european Copernicus a confirmat ca luna iulie a fost cea mai calduroasa inregistrata vreodata.
„Nu a fost niciodata mai urgent sa ne reluam si sa ne extindem cooperarea”, a declarat Lula da Silva in discursul sau de deschidere, referindu-se la un „nou vis amazonian”.
La randul sau, omologul columbian, Gustavo Petro, a cerut ca discursurile sa fie transpuse in actiuni concrete cat mai curand posibil.
„Daca suntem pe cale de disparitie, daca in acest deceniu trebuie sa luam decizii, ce facem, in afara de discursuri?”, a intrebat el.
Reuniune larga a liderilor sud-americani
Lula si Gustavo Petro sunt insotiti la Belem, oras din Brazilia, de omologii lor din Bolivia, Columbia si Peru.
Ecuador, Guyana si Surinam sunt reprezentate de ministri, iar presedintele venezuelean, Nicolas Maduro, care sufera de o otita, a fost inlocuit in ultimul moment de vicepresedinta sa, Delcy Rodriguez. Summitul de la Belem reprezinta o repetitie generala pentru acest oras-port de 1,3 milioane de locuitori din nordul Braziliei, care va gazdui conferinta ONU privind clima COP30 in 2025.
Alte tari non-ACTO au fost invitate la summit, inclusiv Franta, care are un teritoriu amazonian cu Guyana si va fi reprezentata, miercuri, de ambasadoarea sa la Brasilia, Brigitte Collet.
„Este urgent sa punem capat defrisarilor”, a declarat, marti, presedintele francez, Emmanuel Macron, cerand „protejarea rezervelor vitale, a carbonului si a biodiversitatii, in interesul tarilor forestiere, al populatiilor lor si al intregii lumi”.
Revenind la putere in ianuarie, Lula s-a angajat sa puna capat defrisarilor, care s-au inmultit brusc sub predecesorul sau de extrema dreapta, Jair Bolsonaro, pana in 2030. Terenurile despadurite sunt adesea transformate in pasuni pentru animale, dar distrugerea este cauzata si de minerii in cautare de aur si de traficantii de lemn.
Dar presedintele columbian a declarat ca obiectivul „zero defrisari” ar fi „insuficient”.
„Stiinta ne-a aratat ca, chiar daca acoperim intreaga lume cu copaci, nu va fi suficient sa absorbim emisiile de CO2 (...). Trebuie sa renuntam la combustibilii fosili”, a insistat el.
Potrivit lui Gustavo Petro, aceasta responsabilitate este, mai presus de toate, a „tarilor din nord”, in timp ce „noi trebuie sa protejam «buretele»”, asa cum descrie el padurea tropicala.
Dar aceasta tranzitie energetica este un subiect mai sensibil pentru marii producatori de hidrocarburi din regiunea amazoniana, cum ar fi Venezuela sau Brazilia.
Aceasta problema a fost, de asemenea, abordata la sfarsitul saptamanii trecute, in cadrul unei reuniuni a reprezentantilor societatii civile la Belem, intitulata „Dialogurile Amazoniene”, cu demonstranti care solicita o „Amazonie fara petrol”.
Aceste sloganuri au reaparut, marti, in timpul unei procesiuni care a adunat aproximativ 1.500 de persoane pe strazile din Belem, inclusiv activisti indigeni, care au fluturat bannere cu mesaje precum „Suntem aici dintotdeauna”.
„Daca defrisarile nu sunt oprite, ne vom confrunta cu probleme mult mai mari”, a declarat, luni, pentru AFP liderul indigen Raoni Metuktire.
Miercuri, summitul va continua cu participarea tarilor non-ACTO invitate la Belem, precum Franta, dar si Germania si Norvegia, principalii donatori ai Fondului Amazonian. Indonezia, Congo si Republica Democrata Congo, care gazduiesc vaste paduri tropicale de pe alte continente, au fost, de asemenea, invitate.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.