Cancelarul austriac Karl Nehammer a simtit nevoia sa explice din nou de ce Austria s-a opus aderarii Romaniei si Bulgariei la Schengen, dupa ce refuzul Vienei a continuat sa faca valuri pe plan international si a starnit critici, relateaza cotidianul Die Presse.
Aceasta abordare a fost o chestiune de securitate pentru Austria, a reiterat cancelarul, reluandu-si totodata criticile fata de o politica de azil „eronata" a UE si acuzand presiuni la adresa Austriei. In opinia lui Nehammer, dezbaterea privind migratia a fost din nou pusa in miscare la nivelul UE odata cu veto-ul Austriei.
Blocarea de catre Austria, joi, a aderarii Romaniei si Bulgariei la spatiul fara controale la frontiera a provocat o mare agitatie. Criticile au fost exprimate nu numai de ministrul german de externe Annalena Baerbock, ci si de guvernele de dreapta din Italia si Ungaria, cunoscute ca fiind de linie dura in materie de migratie. De asemenea, Romania a recurs la masuri diplomatice drastice si si-a rechemat ambasadorul in Austria pentru consultari, scrie Die Presse.
„Nu va exista nicio extindere (Schengen) atat timp cat frontiera externa nu este protejata in mod eficient.
Politica de azil esuata a UE a cauzat aceasta situatie. Amenintarile si argumentele polemice sunt folosite pentru a incerca sa se creasca presiunea impotriva Austriei.
Atat timp cat 75.000 de straini ajung neinregistrati in estul Austriei, aceasta este o problema de securitate si trebuie rezolvata odata”, a afirmat cancelarul, conform cotidianului Die Presse, citat de News.ro.
„Turism de azil prin Serbia”
Dupa ce, de la jumatatea lunii noiembrie, tunisienii nu mai au voie sa intre in Serbia fara viza, din ianuarie acest lucru se va aplica si indienilor, ceea ce ar fi de natura sa opreasca „turismul de azil prin Serbia", crede cancelarul austriac. El spune ca solicitarile de azil din partea tunisienilor au "scazut drastic" dupa ce au incetat sa mai fie scutiti de vize.
Ministerul austriac de Interne a citat, de asemenea, o serie de cifre pentru a explica abordarea restrictiva a Austriei. 40 la suta dintre migranti ar veni la Belgrad cu avionul si apoi ar ajunge in Austria cu ajutorul traficantilor prin Serbia si Ungaria sau prin Serbia, Romania si Ungaria. Alti 40 la suta vin in Austria pe cale terestra din Turcia, prin Bulgaria sau Romania si Ungaria.
Cifre similare au fost recent puse sub semnul intrebarii de experti in migratie, precum Judith Kohlenberger, noteaza Die Presse.
„Din punct de vedere pur geografic, Bulgaria nu este o ruta relevanta pentru persoanele care calatoresc fara viza in Serbia. Si doar trei la suta dintre toti solicitantii de azil din Austria iau ruta prin Romania.
Faptul ca Austria da vina pe Romania si Bulgaria, dar nu si pe Ungaria sau Croatia, este irational si ipocrit", a scris ea pe Twitter.
„Daca nu functioneaza, nu are rost”
Ministerul de Interne a contrazis cele trei procente despre care vorbeste experta, desi si Romania a acuzat anterior Austria ca a argumentat cu cifre false, noteaza cotidianul austriac.
In timp ce ministrul de externe Alexander Schallenberg, membru al aceluaisi partid conservator OVP din care face parte cancelarul, a subliniat vineri, la mai multe posturi de radio, ca actiunea Austriei nu a fost un veto, ci mai degraba un "apel la ajutor", liderul regional din Viena al Partidului Popular, consilierul Karl Mahrer, a cerut sambata, intr-o declaratie, ca veto-ul Austriei sa fie luat in serios.
Este necesara „o regandire a politicii de azil si migratie in Europa. Aceasta este singura modalitate de a garanta libertatea si securitatea ca drepturi fundamentale", a declarat Mahrer.
O discutie despre distributia solicitantilor de azil intr-o "Europa a libertatii de calatorie si a unor sisteme sociale complet diferite nu ar duce nicaieri. O extindere a sistemului Schengen, care oricum nu mai functioneaza, nu are sens", a spus el.
Reamintim ca Romania, care asteapta intrarea in Schengen de 11 ani, nu a intrat in spatiul european de libera circulatie nici de aceasta data, desi a avut sprijinul a 26 de state membre ale UE. Austria a reusit sa blocheze joi decizia favorabila in Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesara unanimitate. Olanda i s-a alaturat, in conditiile in care se opune aderarii Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu Romania”.