Sondajul realizat de ORC in perioada 4 – 6 martie da intentii de vot de 56,8% pentru Kilicdaroglu si 43,2% pentru Erdogan, in timp ce sondajul ALF, realizat in 6 – 7 martie da intentii de vot de 55,1% pentru liderul opozitiei si 44,9% pentru presedintele in exercitiu, scrie g4media.ro.
Aceste sondaje care-l plaseaza pentru prima oara in frunte pe liderul Partidului Republican al Poporului (CHP, social-democrat) urmeaza desemnarii sale drept candidat unic al opozitiei in scrutinul prezidential de catre Alianta Nationala in care cel de-al doilea partid ca marime este Partidul Bun (IYI, dreapta nationalist seculara), condus de Meral Aksener.
Acum cateva zile, Kilicdaroglu, in varsta de 74 de ani, a aparut la un miting flancat de primarii Istnabulului, Ekrem Imamoglu, si Ankarei, Mansur Yavas, ambii alesi din partea CHP in 2019, in calitate de candidati la functia de vice-presedinte, formand o “troika” in fruntea aliantei care are ca scop infrangerea in scrutinul prezidential si parlamentar a lui Erdogan si a Partidului Dreptatii si Dezvoltarii (AKP, conservator-islamist), aflati la putere de peste 20 de ani.
Cel mai recent sondaj de opinie pentru alegerile parlamentare, care vor avea loc simultan cu cele prezidentiale, dadea Alianta Nationala condusa de CHP cu 43,5%, Alianta Populara condusa de AKP, din care mai face parte si partidul ultra-nationalist MHP, cu 37,5% si Partidul Democrat Popular (HDP, pro-kurd) cu 11,3%. Modul de scrutin pentru parlamentul unicameral al Turciei cu 600 de locuri este proportional de lista cu prag de intrare de 7%.
Popularitatea lui Erdogan a scazut din cauza celei mai grave crize a costului vietii din ultimele doua decenii de cand se afla la putere. Cele doua cutremure gemene, care au luat peste 46.000 de vieti numai in Turcia luna trecuta, i-au agravat problemele, administratia sa fiind criticata pentru reactia lenta din primele zile dupa dezastru.
Dar toate acestea nu garanteaza o victorie a opozitiei in 14 mai, principalul dezavantaj fiind eterogenitatea ei, care merge de la social democrati, la conservatori laici, pana la fosti colaboratori islamisti ai lui Erdogan.
Obiectiile fata de guvernarea lui Erdogan si fata de sistemul prezidential autoritar introdus de acesta in 2018 reprezinta firul comun care ii uneste, Alianta Nationala angajandu-se sa restabileasca un sistem parlamentar in caz de victorie pe 14 mai.