Jakarta, capitala Indoneziei, mega-orasul in care locuiesc 10 milioane de oameni, este si metropola care se scufunda cel mai rapid din lume. Daca nu se iau masuri, cercetatorii sustin ca orasul ar putea fi in totalitate sub ape, pana in 2050, scrie BBC.
Oraşul sta pe un teren mlaştinos, scaldat de apele Marii Java, şi este strabatut de nu mai puţin de 13 râuri.
Aşadar, nu este o surpriza ca Jakarta este din ce în ce mai des inundata, iar experţii se tem ca ce e mai rau abia urmeaza. Dar nu este vorba numai de inundaţiile care îneaca din ce în ce mai des pamântul, ci de faptul ca oraşul dispare sub apa, la propriu.
“Posibilitatea ca Jakarta sa se scufunde nu este o gluma. Daca analizam masuratorile facute pâna acum şi viteza cu care apa înainteaza spre uscat, pâna în 2050, 95% din nordul oraşului va fi scufundat”, spune Heri Andreas, care a studiat miscarile pamântului în ultimii 20 de ani, la Institutul de Tehnologie din Bandung.
Inevitabilul deja a început: nodul Jakartei s-a scufundat cu 2,5 centimetri în 10 ani şi continua sa se scufunde chiar şi cu 25 de centrimetri în unele zone, ceea ce reprezinta mai mult decât dublu faţa de media la nivel mondial pentru oraşele de coasta.
Analizele experţilor arata ca Jakarta se scufunda, în medie, cu 15 centrimetri anual, iar aproape jumatate din oraş se afla deja sub nivelul marii.
Impactul s-a vazut imediat în nordul Jakartei. În cartierul Muara Baru, o întreaga cladire de birouri este acum abandonata. În trecut era sediul unei companii de pescuit, dar în prezent doar terasa de la primul etaj mai este funcţionala.
Şi nu este singurul exemplu. Oamenii din zona încearca sa scoata apa din cladiri şi sa le foloseasca, dar de cele mai multe ori munca lor este în zadar.
Nordul Jakartei a fost port din timpuri stravechi, iar în prezent este unul dintre cele mai aglomerate porturi ale Indoneziei. Localizarea sa strategica, acolo unde râul Ciliwung se varsa în Marea Java, a fost motivul pentru care coloniştii olandezi au ales sa transforme zona într-unul dintre cele mai mari huburi maritime din secolul al 17-lea.
Astazi, mai mult de 1,8 milioane de oameni locuiesc în regiune, un mix de pescari saraci şi chinezi indonezieni bogaţi, şi toţi deopotriva sunt afectaţi de inundaţii şi de scufundarea oraşului.
Rezidenţii care şi-au luat case pe plaja, cu vedere la mare, nu vad acum decât un dig gri, construit în încercarea de a ţine apa la distanţa de oraş. Digul a fost, însa, reconstruit de câteva ori, în condiţiile în care fluxul creşte cu 5 centimetri în fiecare an.
Acest lucru nu ţine însa dezvoltatorii imobiliari departe de zona costiera. Tot mai multe locuinţe de lux se ridica pe orizontul Jakartei de Nord, în ciuda riscurilor. Autoritaţile spun ca au interzis construcţiile în zona, dar “atâta vreme cât va exista cerere, dezvoltarea imobiliara va continua”, spun acestea.
Şi restul Jakartei se scufunda, chiar daca într-un ritm mai lent, de la 15 cm pe an, în vestul oraşului, la 1 cm pe an, în centru şi în estul capitalei.
Oraşele de coasta din toata lumea sunt afectate de creşterea nivelului marii, din cauza schimbarilor climatice. Pe masura ce volumul de apa din mari şi oceane creşte din cauza tamperaturilor extreme, care topesc gheaţa de la poli, este o chestiune de timp pâna când toate oraşele aflate pe malul marilor vor fi cuprinse de apa.