In contextul noului val de crestere a cazurilor de infectii cu Covid-19, provocat, cel mai probabil, de noile tulpini ale virusului, in spatiul public s-au intensificat dezbaterile cu privire la necesitatea instituirii unor masuri restrictive mai dure pentru a preveni raspandirea virusului. In acest context, in urma sedintei recente a Consiliului Suprem de Securitate, Presedintele Sandu a propus instituirea starii de urgenta pentru 2 saptamani, iar Guvernul urmeaza sa elaboreze lista de restrictii asupra activitatilor sociale si economice pentru a fi propuse Parlamentului spre examinare si aprobare. Ideea instituirii acestor restrictii (sau lockdown) este foarte controversata prin definitie, deoarece va fi resimtita practic de toti locuitorii tarii si include atat perdanti, cat si beneficiari, scrie expert-grup.org
Astfel, pe de o parte, aceasta ar putea cauza costuri economice si sociale, lovind in special in intreprinderile mici si salariatii cu salarii modeste, mai ales daca luam in consideratie si nivelul scazut de venituri a populatiei si economia care abia isi revine din cea mai grava recesiune economica din ultimii 20 de ani; pe de alta parte, lockdown-ul ar putea atenua presiunea pe sistemul medical, impiedica prevenirea infectarilor si permite salvarea vietilor omenesti. Totusi, dezbaterilor aprinse in jurul chestiunii respective le lipseste o analiza „la rece” a efectelor lockdown-ului care a fost aplicat in perioada 17 martie – 16 mai 2020 si care pot fi utilizate drept reper pentru intelegerea efectelor unui potential lockdown in 2021. In aceasta analiza vom estima aceste efecte asupra nivelului de imbolnaviri si decese provocate de Covid-19, precum si asupra principalilor indicatori economici, in baza unor tehnici econometrice si statistice precise.
Impactul lockdown-ului asupra situatiei sanitare
Pentru a estima impactul lockdown-ului asupra situatiei sanitare, specificam un model econometric foarte simplu, dar care s-a dovedit a fi foarte precis, in care numarul de imbolnaviri si decese provocate de Covid-19 este determinat de urmatoarele variabile: situatia din Romania privind numarul de infectari si decese (aceasta ne permite sa luam in consideratie factorul extern in raspandirea virusului) si numarul de infectari si decese din perioada precedenta (t-1). In plus, includem ca factori explicativi si un set de variabile binare (0/1) pentru a delimita urmatoarele perioade critice care influenteaza numarul de imbolnaviri si decese: zilele saptamanii (de regula, in ziua de duminica numarul acestora scade), perioada de lockdown (17 martie – 16 mai 2020) si perioada pe care o denumim post-lockdown care constituie o luna dupa 2 saptamani de la eliminarea lockdown-ului (dupa eliminarea restrictiilor si trecerea perioadei de incubatie a virusului, a avut loc o crestere rapida a numarului de infectari si decese) .
Rezultatele estimarilor denota faptul ca lockdown-ul din 2020 a permis reducerea numarului de infectari noi cu 20%, iar a deceselor – tocmai cu 45%. Daca extrapolam aceste cifre la situatia din 2021 si luam in consideratie prognozele privind numarul de infectari si decese pentru urmatoarele 30 zile, putem estima ca introducerea lockdown-ului ar putea duce la micsorarea numarului de cazuri noi de la circa 12,3 mii, iar cel mai important – va permite salvarea a circa 287 de persoane. Aceste cifre se refera strict pentru urmatoarele 30 de zile, timp in care prognozam ca, in lipsa implementarii lockdown-ului vor fi inregistrate alte 61,5 mii de imbolnaviri si 1432 decese. Mai mult decat atat, efectele lockdown-ului asupra diminuarii raspandirii virusului si reducerea numarului de decese vor fi simtite si pentru urmatoarele luni deoarece scaderea numarului de infectari cu circa 12,3 mii in aceste 30 de zile va proteja altele 36,9 mii persoane cu care potential puteau fi infectate in lant (in ipoteza ca, in medie, un infectat contamineaza alte 3 persoane). Avand in vedere ca ponderea deceselor in total cazuri, conform prognozelor pentru urmatoarele 30 de zile este de circa 2,3%, putem concluziona ca vor fi evitate alte 849 decese. In total, introducerea unui lockdown de 30 de zile va permite evitarea contaminarii pentru circa 49,2 mii persoane si va salva 1136 oameni.
Impactul lockdown-ului asupra situatiei economice
Estimarea impactului lockdown-ului din 2020 asupra situatiei economice este complicata de suprapunerea crizei pandemice cu alte doua crize: incetinirea dinamicii economice care se observa inca din toamna anului 2019 si seceta din 2020 care a compromis o buna parte din productia agricola si exporturi agro-industriale. Respectiv, pentru a estima impactul net al lockdown-ului este necesar de „controlat” si toti alti factori care, la fel, au influentat (in mare parte negativ) dinamica economica din 2020. Prin urmare, vom recurge la principalii indicatori macroeconomici care sunt disponibili cu frecventa lunara, pentru a analiza in ce masura dinamica acestora a fost afectata anume in perioada lockdown-ului (17 martie – 16 mai 2020). Respectiv, pentru a estima impactul net vom compara evolutiile de facto din aceasta perioada cu evolutiile prognozate in mod retroactiv care indica care ar fi fost dinamica acestora in lipsa lockdown-ului.
In primul rand, vom estima impactul lockdown-ului asupra incasarilor bugetare. In acest sens, vom analiza impactul asupra veniturilor din taxe si impozite (preponderent, TVA, accize si impozit pe venit), care sunt direct corelate cu nivelul consumului si a situatiei economice per ansamblu; vom analiza si impactul asupra incasarilor din contributii de asigurari sociale si medicale obligatorii, care sunt direct corelate cu nivelul salarizarii si ratei de ocupare in economie. Estimarile confirma un soc negativ, dar deloc dramatic, al lockdown-ului asupra ambelor surse de venituri. Astfel, in lunile cuprinse de lockdown (martie-mai 2020), incasarile din impozite si taxe au fost cu 1.3 miliarde MDL mai mici comparativ cu nivelul estimat in cazul in care nu era lockdown . In cazul contributiilor de asigurari sociale si obligatorii, incasarile au fost cu 373 milioane MDL mai mici fata de nivelul care putea fi incasat in lipsa lockdown-ului. Astfel, putem constata ca impactul net al lockdown-ului asupra bugetului public national este estimat la circa 1,7 miliarde MDL – calculat drept diferenta dintre incasarile de facto in perioada martie – mai 2020 si incasarile care puteau fi in lipsa lockdown-ului. Totodata, nu constatam un efect dramatic, iar dinamica din lunile urmatoare denota o ameliorare vizibila a incasarilor bugetare.
Urmatorul indicator este Indicele Productiei Industriale (IPI) care este strans corelat cu principalul indicator macroeconomic, dar care este disponibil doar cu frecventa trimestriala – Produsul Intern Brut. In lunile cuprinse de lockdown, indicele respectiv a inregistrat o cadere abrupta, fiind mult mai dramatica comparativ cu evolutia estimata in cazul care nu era lockdown. Cea mai mare lovitura a revenit lunii aprilie 2020, cand volumul productiei industriale s-a comprimat cu 26% fata de aprilie 2019, in timp ce in lipsa lockdown-ului aceasta cadere putea fi de circa 2,5 ori mai slaba (desi, oricum indicele urma sa inregistreze declin pe fundalul impactului general al pandemiei). Totodata, merita de remarcat revenirea moderata a activitatii industriale imediat dupa eliminarea lockdown-ului, fapt ce a relevant o anumita adaptabilitate si flexibilitate a complexului industrial. Astfel, in pofida repercusiunilor dramatice ale coronacrizei, reducerii cererii interne si externe, dar si a lipsei unui suport real din partea Guvernului pentru firme si antreprenori , activitatea industriala a incheiat anul 2020 aproape de zero (in decembrie, indicele s-a diminuat cu doar 1,8%, iar in noiembrie 2020 acesta chiar a inregistrat si o crestere de 2,8%, fata de aceeasi perioada a anului precedent).
Un alt indicator important care releva atat nivelul consumului, dar si al activitatii economice este dinamica importurilor. Si la acest indicator observam o cadere brusca in lunile aprilie 2020 (-45%) si mai 2020 (-32%) fata de anul precedent, care a fost practic de doua ori mai pronuntata fata de evolutia care putea avea loc in lipsa lockdown-ului. In acest sens, este necesar de remarcat tendinta descendenta care a inceput cu mult inainte de lockdown. Totodata, si pentru acest indicator se observa o revenire vizibila in perioada post-lockdown. O dinamica similara (sub forma literei „V”) este caracteristica si altor indicatori care masoara nivelul activitatii economice din tara (ex: comertul intern cu bunuri si servicii), fapt ce denota faptul ca majoritatea firmelor au perceput lockdown-ul drept masura temporara, iar dupa eliminarea acestuia si-au reinceput activitatea (desi partial), fapt ce a determinat o anumita crestere compensatorie a activitatii economice (cresterea ramane insuficienta pentru a iesi din coronacriza, dar comparativ cu perioada de lockdown o recuperare marginala este totusi vizibila).
Un nou lockdown: to be or not to be?
Estimarile econometrice confirma impactul benefic al lockdown-ului din 2020 asupra situatiei sanitare. Acesta a permis atenuarea numarului de imbolnaviri noi cu Covid-19 cu circa 20% si reducerea numarului de decese cu circa 45%, fata de situatia in care nu era instituit lockdown. In mod surprinzator, costurile economice ale acestuia nu au fost atat de dramatice precum deseori se vehiculeaza. Este adevarat ca anul 2020 a marcat una din cele mai grave recesiuni din ultimii 20 de ani, insa aceasta a fost cauzata de suprapunerea a 2 crize: seceta si impactul Covid-19 asupra cererii interne si externe. Lockdown-ul a avut un anumit efect net care a acutizat situatia economica timp de 2 luni, insa acest efect a fost compensat prin o anumita revigorare economica, desi marginala, in perioada post-lockdown. Impactul bugetar net al lockdown-ului a fost si el pe de parte unul dramatic, fiind estimat la circa 1,7 miliarde MDL, care a fost la fel urmat de o revenire marginala a incasarilor bugetare in lunile urmatoare. In baza analizei impactului lockdown-ului din 2020, putem constata ca un lockdown instituit in 2021 va permite prevenirea infectarii a circa 49,2 mii persoane si va salva peste 1100 oameni. Avand in vedere ca prioritatea zero pentru guvernare trebuie sa fie prevenirea raspandirii virusului si salvarea vietilor omenesti, in situatia in care numarul de noi infectari si decese creste cu ritm accelerat, este absolut evidenta necesitatea instituirii unui nou lockdown. Totodata, pentru atenuarea costurilor economice, care ar putea fi mai mari fata de cele din 2020, deoarece, in mare parte, firmele si populatia si-au epuizat rezervele, lockdown-ul trebuie corelat cu masuri compensatorii, focusate pe 2 obiective: (i) acces la finantare pentru firme, prin emitere de garantii de stat; si (ii) compensarea pierderilor salariale pentru angajati in proportie de circa 75%.