Intreruprerile din ultima perioada ale Centralei Nucleare de la Cernavoda au dus la numeroase speculatii - despre care expertii spun insa ca sunt nefondate.
Orice asociere între opririle neplanificate sau reducerile de putere ale Unitatilor 1 si 2 CNE Cernavoda si cauzele accidentului de la Cernobâl este imposibil de sustinut prin argumente tehnice si de operare, afirma Forumul Atomic Român - Romatom, care recomanda prudenta si o documentare riguroasa în tratarea acestor subiecte în spatiul public.
‘Nuclearelectrica actioneaza în stricta conformitate cu procedurile de securitate nucleara si sunt convins ca aceste opriri, desi fara impact major de securitate nucleara, sunt analizate pentru a se asigura ca astfel de evenimente sa nu se mai repete. În industria nucleara se învata continuu din experienta, iar odata investigate cauzele se iau toate masurile pentru evitarea reaparitiei acestora. Trebuie înteles ca aceste opriri nu sunt un risc asupra securitatii nucleare, nu reprezinta incidente sau accidente, ele fiind sunt pur si simplu evenimente tehnice care necesita oprirea reactorului’, a declarat Teodor Chirica, presedinte onorific al Romatom.
Într-un comunicat remis joi AGERPRES, Romatom face o serie de precizari referitoare la opririle neplanificate ale Unitatilor 1 si 2 CNE Cernavoda si reducerea de putere a Unitatii 2 din perioada 25 - 29 martie 2018. Astfel, potrivit sursei citate, opririle neplanificate pot fi de mai multe feluri: deconectari automate ale reactorului ca urmare a interventiei sistemelor de oprire rapida; opriri controlate ca urmare a deciziei conservative a operatorilor, la identificarea unor parametri care depasesc conditiile standard si opriri controlate, preventive, datorate necesitatii efectuarii unor lucrari de remediere sau de mentenanta corectiva.
“Deciziile de oprire controlata se iau în conformitate cu normele si procedurile de securitate nucleara aplicabile în astfel de situatii. Reducerea de putere poate aparea tot din necesitatea efectuarii unor lucrari de remediere, însa reactorul ramâne în permanenta conectat la retea cu totalitatea functiilor de securitate nucleara asigurate. Ca si practica la nivel international în industrie, se estimeaza anual un numar de ore de opriri neplanificate care sunt bugetate în vederea echilibrarii productiei si onorarii contractelor de livrare a energiei electrice, fiind specifice oricarui tip de reactor si, la nivel international, sunt anuntate în aceeasi maniera în care procedeaza Nuclearelectrica”, precizeaza Romatom.
Desi au fost doua opriri neplanificate si o reducere de putere într-o perioada foarte scurta de timp, ceea ce genereaza o stare de preocupare la nivel public, din punct de vedere al securitatii nucleare, riscului pentru personal, populatie si mediul înconjurator, aceste evenimente nu au un impact negativ.
“Romatom este convinsa ca Nuclearelectrica, prin expertii sai, implementeaza toate masurile necesare reducerii frecventei unor astfel de evenimente, compania fiind printre cei mai siguri producatori de energie nucleara la nivel global”, se subliniaza în comunicat.
În plus, atrage atentia Romatom, opririle neplanificate nu pot fi încadrate pe Scala Internationala a Evenimentelor Nucleare (INES) a Agentiei Internationale pentru Energie Atomica de la Viena, unde nivelul 0 (cel mai scazut) se refera exclusiv la deviatii, opririle de la CNE Cernavoda nefacând parte din aceste categorii.
″În mod nefericit, opririle recente de la CNE Cernavoda au fost asociate în mod eronat conditiilor premergatoare care au condus la accidentul de la Cernobâl. Aceasta asociere este imposibila din punct de vedere tehnic din urmatoarele considerente: diferentele dintre reactoarele de tip CANDU (tehnologie utilizata la Cernavoda) si RBMK (cum a fost cel de la Cernobâl) sunt fundamentale. Apararea în adâncime specifica reactoarelor CANDU înseamna de fapt o abordare fundamentala a securitatii nucleare din perspectiva proiectului, constructiei, operarii. În cazul reactoarelor CANDU, exista 4 sisteme speciale de securitate: doua sisteme independente, redundante si diferite constructiv de oprire rapida, sistemul de racire la avarie a zonei active a reactorului si sistemul anvelopei. (...) Cauza de baza a accidentului de la Cernobâl a fost o deficienta de proiectare a sistemului de oprire care, în conditiile efectuarii unui experiment nefericit, ceea ce nu este cazul la CNE Cernvoda, a introdus o crestere necontrolata a reactivitatii urmata de topirea zonei active si initierea accidentului atât de mediatizat”, explica Romatom.
De asemenea, în cazul reactorului RBMK, sistemul de oprire si sistemul de control nu erau independente, existând asadar posibilitatea ca sisteme cheie de securitate sa fie ignorate si operate prin ajustari manuale ale sistemului de control. În cazul reactoarelor de tip CANDU, cele doua sisteme sunt independente, actionând în mod automat la iesirea din parametrii normali de operare.
O alta deosebire consta în faptul ca reactorul de la Cernobâl nu avea anvelopa de protectie, iar factorul cheie în eliberarea majora de radioactivitate în mediu a fost energia rezultata din arderea grafitului, moderator specific tipului reactorului RBMK. Reactoarele CANDU au sistem de anvelopare si retinere a produsilor radioactivi, fiind proiectate pentru a face fata unui accident sever, iar moderatorul utilizat este apa grea, adauga Romatom.
Sursa: Agerpres