Traduse in limbaj medical, toate stirile pe tema COVID-19, pe care le-am urmarit in ultimul an, aduc, de fapt, detalii despre sistemul imunitar. Cea mai complicata retea de informatii din natura...
Trei directii de actiune are armata biologica pe care o primim la nastere. Trebuie sa le stim si daca nu avem de-a face cu o pandemie, pentru ca este foarte usor sa cadem in capcanele pe care, cu siguranta, le-ati putut remarca pe parcurs. Mai ales cele legate de vaccinare, care nu este nimic altceva decat un proces de invatare biologica. Asa cum am deprinde o meserie...
Complicatul sistem imunitar citeste permanent informatii chimice din mediul inconjurator, care ajung langa portile de intrare, adica langa mucoase. Mucoasa respiratorie, mucoasa digestiva ori mucoasa oculara.
Imunitatea innascuta, de la portile de intrare - este cea mai veche parte a sistemului imunitar.
Dr. Brandusa Petrutescu, medic primar imunolog: „Exista receptori si celule care sunt deja antrenate sa recunoasca structuri din peretele virusului sau al bacteriei. Ele anticipeaza ca se vor intalni, le vor recunoaste si vor declansa primul atac pentru neutralizarea acestor structuri”
Lupta de la portile de intrare se numeste excludere imuna.
Daca portile sunt… depasite, virusul se multiplica. Asa se declanseaza raspuns imun adaptativ.
Se activeaza celulele albe din sange, numite limfocite B si T. Apoi apar anticorpii, intre ziua a 4 si a 8-a de boala infectioasa. Primii anticorpi care apar se numesc IGM. Arata infectia acuta.
Dr. Brandusa Petrutescu, medic primar imunolog: „Simpla evaluare a anticorpilor nu e suficienta, noi nu putem sa evaluam raspunsul imun doar pe baza anticorpilor, sunt forme asimptomatice cu nivel de anticorpi aproape zero si totusi au limfocite T, limfocite B care pot fi determonate in sange.”
Din cercetare, avem o veste extrem de buna despre complicatul sistem imunitar uman. Experienta cu SARS-COV-1 din 2003 arata ca celulele imunitare de memorie, la pacientii care au facut atunci boala, exista si se mentin dupa 17 ani de la infectie! Asta au demonstrat cercetarile facute anul trecut pe loturi mari de pacientii infectati in trecut cu SARS COV 1.
Dupa ce se incheie lupta, adica se termina infectia virala, 90% dintre celulele albe, numite limfocite, mor. Se auto-distrug.
10% din limfocite, din globulele albe care au participat la lupta, raman in circulatie. Sau in ganglionii limfatici. Spre exemplu, in axile. Si au memorie imunologica. Sunt antrenate si, daca vor mai intalni virusul, vor sti sa reactioneze rapid. Dupa vaccin se intampla acelasi lucru.
Prof dr. univ. Carmen Chifiriuc, Facultatea de Biologie: „Organismul reactioneaza rapid si eficient si nu permite agentului infectios sa se stabileasca in organism. Nu ne prinde nepregatiti, e un proces de invatare, ne scuteste de complicatiile unei infectii, asta este vaccinarea!”