Cat de departe pot „calatori” microbii? Stranutul, analizat cu o camera care filmeaza 2.000 de cadre pe secunda

Cercetatorii de la Massachusetts Institute of Technology din Cambridge, SUA, au studiat dinamica aerului exalat de oameni, inclusiv a stranutului si a tusei. Observatiile lor pot avea implicatii mari asupra masurilor de preventie in timpul actualei pandemii.

Ei au descoperit ca in timpul exalarii, emitem un nor gazos plin de picaturi care poate parcurge o distanta mult mai mare decat se credea pana acum: pana la 8 metri. Este mult peste distanta de siguranta recomandata de autoritatile sanitare si de Organizatia Mondiala a Sanatatii.

„Vitezele maxime de exalare pot atinge pana la 10-30 metri pe secunda, creand un nor care poate parcurge intre 7 si 8 metri. (...) In prezent, mastile chirurgicale si N95 nu sunt testate pentru aceste caracteristici potentiale ale emisiilor respiratorii” - au aratat cercetatorii.

E nevoie de revizuirea urgenta a recomandarilor

Autoarea studiului, prof. Lydia Bourouiba, spune ca este necesara revizuirea de urgenta a recomandarilor, in primul rand pentru personalul medical aflat in prima linie in lupta cu COVID-19.

„Potrivit celor mai recente recomandari ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii in privinta COVID-19, personalul medical este sfatuit sa mentina o distanta de 1 metru fata de o persoana care prezinta simptome ale bolii, cum ar fi tuse si stranut. Centrul pentru Controlul si Prevenirea Bolilor ( din SUA, n. red. ) recomanda o distanta de 2 metri. Insa aceste distante se bazeaza pe estimari care nu au luat in considerare posibila prezenta a unui nor emis cu putere care transporta picaturile pe distante mari. Avand in vedere modelul dinamic al norului turbulent, recomandarile pentru pastrarea unei distante de 1-2 m pot subestima distanta, intervalul de timp si persistenta norului si a incarcaturii sale patogene generand astfel un potential de expunere potential subevaluat pentru personalul medical. Din aceste motive si din altele, purtarea echipamentelor de protectie personala adecvate este de o importanta vitala pentru personalul care ingrijeste pacienti potential infectati, chiar daca se afla la o distanta mai mare de 2 metri de un pacient” - spune prof. Lydia Bourouiba.

Cele mai periculoase picaturi

Ramane deschisa intrebarea pana la ce distanta sunt periculoase particulele din stranut, dat fiind ca cel mai departe ajung doar cele mai mici dintre ele, deci cu o incarcatura virala mai mica.

„Pentru mine intrebarea care se pune nu este ce distanta pot parcurge microbii, ci de la ce distanta ei nu mai sunt o amenintare. Cu cat sunt mai mici particulele infectioase, cu atat este mai mic riscul de a infecta pe cineva care le-ar putea inhala sau in nasul si gura caruia ar putea ajunge” - a explicat Paul Pottinger, profesor de boli infectioase la Universitatea din Washington, pentru USA Today.

„Cea mai mare amenintare, dupa parerea noastra, in ceea ce priveste infectarea cu coronavirus sunt picaturile mari, din saliva si mucus nazal. Ma refer la picaturi de marimea picaturilor de ploaie, pe care le expulzeaza cineva cand stranuta, isi sufla nasul sau scuipa, de pilda. Sunt suficient de mari pentru ca asupra lor sa actioneze gravitatia. De obicei, aceste picaturi sunt cele mai periculoase si cad pana sa ajunga la doi metri, de aici si regula celor 2 metri pentru distantare sociala”, a explicat profesorul Pottinger.

Toata lumea ar trebui sa poarte masti? Cat de mult protejeaza cele facute acasa?

In Statele Unite, Centrul pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC) reanalizeaza recomandarile pentru public, daca este necesar sa incurajeze purtarea mastilor de catre toata populatia, nu doar de catre medici. 

Expertii avertizeaza insa ca mastile de tip N95 trebuie rezervate personalului medical care intra in contact cu pacientii infectati cu COVID-19 si care sunt expusi zilnic unui risc mai mare decat oricine.

Unele studii au aratat ca anumite materiale din care pot fi confectionate masti acasa pot ajuta la oprirea partiala a picaturilor. „Mastile facute in casa, fularele, esarfele sau orice altceva aveti acasa ar putea fi o idee buna”, spune William Schaffner, expert in boli infectioase la Universitatea Vanderbilt, citat de NPR. „Nu este clar daca iti ofera un grad ridicat de protectie, dar oricat de putina ar putea fi de ajutor”, spune el.

Mastile facute in casa nu vor fi, insa, eficiente daca nu sunt confectionate si manipulate cum trebuie, este de parere fostul sef al Agentiei americane pentru Alimente si Medicamente (FDA), Scott Gottlieb. Acesta crede ca CDC trebuie sa le ofere oamenilor instructiuni despre cum isi pot confectiona singuri masti de bumbac. „Mastile de bumbac, confectionate corect, ar trebui sa asigure un grad rezonabil de protectie fata de oamenii care ar putea fi contagiosi”, spune el.

Nu exista insa niciun studiu stiintific care sa confirme fara drept de apel faptul ca purtarea mastilor de catre publicul larg protejeaza de bolile contagioase. Dar acelasi lucru se poate spune si despre igiena mainilor, pentru care studiile clinice randomizate nu au aratat efecte semnificative, arata Elaine Shuo Feng, cercetator in boli infectioase la Universitatea Oxford. „Cu toate acestea credem ca igiena poate fi o modalitate buna de a ucide agentii patogeni, iar OMS recomanda in continuare igiena mainilor”, spune cercetatoarea.

Saskia Popescu, cercetator in domeniul bolilor infectioase si consultant pe probleme de bio-aparare, este sceptica in ceea ce priveste necesitatea ca oamenii sanatosi sa poarte masti de cate ori sunt in public. Ar trebui urmate recomandarile autoritatilor, spune ea, citata de NPR. Cercetatoarea subliniaza ca daca porti o masca, trebuie sa o faci in mod corect. Asta inseamna sa o arunci atunci cand se umezeste, de pilda. Nu trebuie sa o atingi in partea din fata si nici sa o ridici ca sa te scarpini la nas sau gura. Altfel, avertizeaza Saskia Popescu, purtatul mastii iti poate da doar un fals sentiment de siguranta.