Decizia Australiei de a se dota cu submarine nucleare, in parteneriat cu SUA si Marea Britanie, arata puterea pe care o are marina chineza, din ce in ce mai presanta in Pacific. China are deja o flota mai mare decat Statele Unite, iar ritmul in care construieste nave il depaseste pe al oricarei alte puteri maritime. 

Australia, care dispune de sase submarine Collins cu propulsie diesel-electrica de conceptie suedeza, intrate in serviciu la mijlocul anilor 1990, urma sa le inlocuiasca cu 12 submarine conventionale de conceptie franceza.

Canberra a decis insa sa rupa contractul cu Franta, pentru a se dota cu submarine nucleare amerciane: propulsia nucleara permite discretie si o autonomie crescuta pentru un submarin. „Este o schimbare a necesitatilor”, a rezumat laconic premierul australian Scott Morrison, potrivit AFP, preluata de Agerpres.

La fel ca alte tari, Australia manifesta ingrijorari fata de o marina chineza supradimensionata. La sfarsitul anului 2020, China dispunea in total de 360 de nave de razboi de suprafata si submarine, comparativ cu 297 de nave ale intregii flote a SUA, potrivit US Naval Intelligence Office (ONI).

 

In 2025, China va dispune de 400 de nave, iar in 2030 de 425, potrivit aceleiasi organizatii.

Din componenta marinei chineze fac parte sase submarine nucleare dotate cu dispozitive pentru lansarea de rachete nucleare (SNLE) si aproximativ 40 de submarine de atac, intre care sase cu propulsie nucleara, potrivit Military Balance.

SUA poate conta la randul sau pe 21 de submarine de atac si opt cu SNLE cu baza in Pacific, in principal la Pearl Harbor, potrivit US Navy.

Daca Statele Unite au 5 dintr-un total de 11 portavioane in regiune, China a inceput constructia celui de-al treilea portavion si construieste tot mai multe distrugatoare.

China construieste de doua ori mai mult decat SUA

Intre 2015 si 2019, santierele navale chineze au construit 132 de nave, fata de 68 in SUA, 48 in India, 29 in Japonia, 17 in Franta, 9 in Australia si 4 (dintre care doua portavioane) in Marea Britanie, potrivit unui studiu al publicatiei specializate Jane's, realizat anul trecut.

In patru ani, China a lansat la apa echivalentul flotei franceze, sustine amiralul Pierre Vandler, seful Statului Major al marinei franceze, mentionand „efortul istoric naval chinez' care reprezinta 'peste 55% din bugetul de aparare al Chinei”.

Aceasta „frenezie” chineza are consecinte in intreaga regiune, determinand multe tari sa aplice o strategie destinata sa impiedice puterea chineza sa se desfasoare in apropierea coastelor lor, strategie care implica in special achizitia de submarine.

Vietnamul dispune astfel de sase submarine de conceptie rusa, Malaezia de doua submersibile, in timp ce Indonezia a comandat sase submarine Coreii de Sud, iar Filipinele aspira sa-si construiasca o flota de submarine.

Beijingul contesta suveranitatea tuturor acestor tari asupra unei parti din Marea Chinei de Sud.

In alte parti din Pacific, Japonia dispune de 23 de submarine, Coreea de Sud de 18, Singapore de 2, iar Rusia de 12.

Semn al tensiunilor din regiune, importanta pentru interesele sale, Franta a desfasurat la inceputul anului in Pacific unul din submarinele sale nucleare de atac, Emeraude, pentru prima oara din 2001, mai noteaza AFP.

Sursa: Digi24.ro