Tragedia aeriana care a avut loc miercuri seara in judetul Constanta in care doua aeronave de tip diferite - un avion de vanatoare MiG-21 LanceR si un elicopter IAR-330 Puma - s-au prabusit la scurt timp una dupa alta a adus in discutie posibilele cauze, mai ales prin prisma ingrijorarilor ca la distanta mica de Romania se duce un razboi deschis, inclusiv cu forte aeriene implicate.
Cauzele exacte pentru prabusirea celor doua aeronave vor fi stabilite cu exactitate in urma a doua anchete ce se vor realiza pentru fiecare situatie in parte Ministerul Apararii Vasile Dancu a spus ca vor fi prezentate si concluzii partiale dupa demararea celor doua anchete.
In orice caz, MApN respinge orice conexiune cu situatia de razboi din Ucraina: „Este exclusa orice conexiune intre situatia din Ucraina si prabusirea aparatelor militare Mig 21 si IAR-330, aseara, in judetul Constanta. A inceput o ancheta a Parchetului Militar care va determina cauzele exacte ale accidentelor si alte informatii in acest sens vor fi comunicate doar de procurori”, a declarata purtatorul de cuvant al MApN pentru biziday.ro.
Cauzele prabusirii elicopterului IAR-300 Puma
Din primele indicii se pare ca cele doua evenimente tragice ar avea la baza cauze diferite, chiar daca discutam de avioane care au cazut la scurt timp una dupa alta, in aproximativ aceeasi zona, in aceleasi conditii meteo.
In cazul elicopterului prima ipoteza este depunerea givrajului (ghetii) pe palele rotorului ceea ce ar fi dus la scaderea portantei si prabusirea aeronavei.
Elicopterul IAR 330-Puma, cu cinci militari la bord si doi salvatori pe mare de la Fortele Navale, a decolat in jurul orei 20.21 in misiune de cautare-salvare a aeronavei Mig 21 LanceR, , si a pierdut legatura radio cu turnul de control si a disparut de pe radar in jurul orei 20.44.
Pilotul a raportat vreme nefavorabila si se intorcea la baza / Ce este givrajul si de ce este asa de periculos
Inainte sa fie pierdut contactul, pilotul a raportat conditii meteo nefavorabile si a decis intoarcerea la baza. De subliniat ca in cazul oricarei astfel de misiuni, pilotul este seful misiunii si este mereu cel care decide daca continua o misiune sau nu - evalueaza riscurile si ia o decizie.
In momentul prabusirii in zona respectiva conditiile meteo la sol aratau o usoara ninsoare, rafale de vant si temperaturi putin sub 0 grade.
Daca la sol aceste conditii nu par extraordinare, in aer ele pot fi amplificate si pot fi combinatia perfecta care sa duca la aparitia givrajului - depunerea de gheata pe componentele metalice ale aeronavei.
Givrajul reprezinta practic formarea unui strat de gheata pe diferitele componente metalice ale unei aeronave, ceea ce poate duce la alterarea puternica a caracteristicilor aerodinamice, la blocarea unor elemente mobile,poate afecta antenele radar, tubul pilot, poate duce la blocarea carburatoarelor sau a admisiei aerului si poate ingreuna semnificativ aeronava.
In situatia specifica a elicopterelor, givrajul mai poate duce la dezechilibrarea palelor elicelor prin depunerea de gheata ceea ce duce la vibratii puternice.
In cazul elicopterelor IAR-330 Puma trebuie precizat ca ele nu dispun de tehnologie de degivrare a palelor rotorului, cum alte elicoptere mai moderne si complexe au astfel incat sa poata fi folosite in aproape orice conditie meteo nefavorabila.
Desigur, anchetatorii vor studia si alte posibile cauze, cum ar fi posibile defectiuni tehnice sau eroare de pilotaj.
Cauzele prabusirii avionului MiG-21 LanceR
In cazul avionului de vanatoare MiG-21 LanceR prima ipoteza de lucru a anchetatorilor este o defectiune tehnica ce ar fi dus la prabusirea aeronavei la scurt timp dupa decolare.
Avionul MiG 21 decolase de pe Baza 57 Aeriana Mihail Kogalniceanu in jurul orei 19.50, iar contactul radar s-a pierdut in jurul orei 20.03.
Pe imagini surprinse de camere de supraveghere apare o lumina pe cer ce ar fi fost de la explozia din momentul prabusirii. Pe diferitele camere de supraveghere apare ora 19:52 sau 19:57, nefiind clar daca acele ore afisate pe camerele de supraveghere sunt exacte.
Ipoteza unei defectiuni tehnice este cea mai la indemana daca ne gandim la istoricul de prabusiri al avioanelor MiG-21 LanceR, 20 de astfel de aeronave care au cazut din 1994 incoace.
Avioanele de sorginte sovietic sunt in serviciu de peste 40 de ani, modernizate intre '97 si 2002, dar au si fost folosite intens in ultimii ani dupa escaladarea tensiunilor in zona Marii Negre.
Accidentul de acum este practic al patrulea cu acest tip de avion din ultimii cinci ani.
Totodata anchetatorii vor trebui sa afle de ce pilotul nu a reusit sa se catapulteze. Momentul prabusirii a avut loc la foarte putin timp dupa decolare, insa teoretic pilotul ar fi putut avea suficient timp incat sa se catapulteze. Si la aceasta intrebare ramane de gasit raspuns in ancheta derulata de catre MApN. In cadrul anchetei vor fi luate in calcul si celelalte posibile cauze - conditiile meteo nefavorabile sau eroare de pilotaj.