Oamenii de stiinta spun ca situatia pacientului imunocompromis, care s-a luptat cu o infectie cronica de COVID, ofera explicatii pentru modul in care au aparut noile variante ale coronavirusului, mai contagioase si mai capabile sa evite sistemul imunitar, relateaza postul american de radio NPR.
In primavara anului trecut, un barbat de 45 de ani a ajuns la Brigham and Womens Hospital din Boston, infectat cu coronavirus. Medicii l-au tratat cu steroizi si l-au externat, dupa cinci zile.
Dar infectia sa nu a disparut timp de 154 de zile.
„A fost internat iarasi la spital, de mai multe ori, in urmatoarele cinci luni, pentru reaparitia simptomelor si pentru pneumonie”, explica medicul specialist in boli infectioase Jonathan Li, de la Scoala Medicala Harvard, care a ajutat la tratarea pacientului. „Este vorba despre un pacient neobisnuit”, spune Li pentru National Public Radio (NPR).
Atat de neobisnuit, incat cazul sau ofera oamenilor de stiinta indicii cu privire la modul in care au aparut noile variante ale coronavirusului si explica de ce acestea provoaca noi focare in intreaga lume.
Un pacient imunocompromis
Specialistii au tinut sa clarifice ca omul nu a suferit de „COVID pe termen lung”, asa cum li se intampla celor care scapa de infectie, dar continua sa sufere de probleme de sanatate timp de luni bune. Pacientul a ramas pur si simplu cu virusul activ in organism timp de cinci luni. „Este unul dintre aspectele remarcabile ale acestui caz”, spune Li. „De fapt, era foarte contagios chiar si la cinci luni de la diagnosticul initial”, explica acesta.
De aceea, barbatul trecea prin stari mai bune, apoi virusul contraataca si starea sa se inrautatea iarasi. In cele din urma a ajuns la terapie intensiva si a incetat din viata, la cinci luni dupa infectare.
20 de mutatii dintr-odata
In toate aceste luni, Li si colegii sai au derulat un experiment care a oferit rezultate dramatice. Concret, la fiecare cateva saptamani, echipa de medici colecta esantioane ale virusului din organismul pacientului si efectua o secventiere genetica. Lui Li nu i-a venit initial sa creada, scrie NPR. „Am fost socat”, spune el. „Cand am vazut secventele genetice ale virusului, am stiut ca ne confruntam cu ceva diferit si potential foarte important”, spune el.
Oamenii de stiinta nu mai vazusera niciodata o evolutie atat de rapida a SARS-CoV-2 de la debutul pandemiei. Mai mult, experimentele de laborator au demonstrat ca unele mutatii ajutau virusul sa pacaleasca anticorpii, evitand detectarea.
„Spre sfarsitul vietii, pacientul era tratat cu anticorpi monoclonali, de la Regeneron”, spune Li. „Si la scurt timp dupa asta, am vazut dovezi care sugerau ca virusul dezvoltase rezistenta sau pur si simplu reusea sa evite si acesti anticorpi”, explica expertul. Studiul derulat de Li si colegii sai a fost publicat in noiembrie 2020 in The New England Journal of Medicine fara prea mult ecou.
Dupa o luna insa, pandemia a avut o evolutie dramatica, iar cazul neobisnuit din Boston a capatat mult mai multa importanta.
Aparitia noilor variante
Ce s-a intamplat a fost ca oamenii de stiinta din Marea Britanie si Africa de Sud au detectat noi variante ale virusului, mai contagioase, care provocau cresterea rapida a numarului de infectari. Cand cercetatorii au analizat variantele din cele doua tari, au descoperit ca mutatiile arata similar cu cele gasite la virusul pacientului din Boston. Seturile de mutatii nu erau identice, dar acestea aveau aceleasi caracteristici importante: 20 de mutatii, printre care unele cheie – cea numita N501Y, care face virusul mai contagios si cea numita E484K, care ii ofera capacitatea de a evita anticorpii.
Din momentul in care Li si colegii sai au publicat studiul, mai multe echipe de medici au raportat cazuri similare in care virusul a evoluat rapid in organismul unor pacienti imunocompromisi.
„Deci avem un numar de cazuri din toata lumea, in care virusul pacientilor dezvolta brusc o gramada de mutatii dintr-odata”, explica virusologul Jeremy Luban, de la Scoala de medicina a Universitatii din Massachusetts. Si alte cazuri au ramas nedetectate.
Cu alte cuvinte, virusul a folosit infectia pe termen lung ca un teren de lupta, unde si-a dezvoltat mutatiile. Mai exact, aflat in organismul pacientului, SARS-CoV-2 a incercat diferite mutatii si a reusit, in cele din urma, sa devina mai contagios sau sa evite sistemul imunitar. Cele mai multe versiuni ale virusului aparute in acest fel nu se transmit la alti oameni si raman doar in corpul pacientului. Dar in unele cazuri, spune teoria dezvoltata de specialisti, noua tulpina infecteaza mai multe persoane si declanseaza o noua faza a pandemiei.
Acest proces, spun expertii, se petrece cel mai probabil acum, in intreaga lume, in organismul unor pacienti imunocompromisi. Teoretic, in cele din urma, noile tulpini ar putea suferi noi mutatii si ar putea genera variante si mai periculoase ale virusului, scrie NPR.