Inainte de prabusirea Cortinei de Fier, o veche gluma spunea ca Pactul de la Varsovia este singura alianta militara capabila sa se atace pe sine insasi. Gluma amara facea trimitere la invazia ruseasca in Cehoslovacia, atunci cand rusii au trimis tancurile la Praga, in primavarea anului 1968, pentru a reprima miscarea reformista, aminteste The Guardian intr-o analiza privind mizele lui Vladimir Putin in noua criza din Kazahstan.
Odata cu trimiterea trupelor rusesi in Kazahstan pentru a ajuta regimul autoritar din fosta republica sovietica, membra a Organizatiei Tratatului pentru Securitate Colectiva (OTSC) unii au vazut in aceasta miscare ecoul primaverii de la Parga din 1968, dar si al armatei sovietice care a inabusit revolutia din Ungaria din 1956.
Gandit ca un pact de aparare mutuala, OTSC nu a intreprins nicio actiune militara comuna de la fondarea sa in 1999, iar acum a fost chemata sa intervina pentru reprimarea unei miscari de revolta interna, derulata pe teritoriul unui stat membru al tratatului.
”Teroristii sustinuti de agenturi”
Presedintele kazah Kassym-Jomart Tokayev a sustinut ca revolta a fost declansata de teroristi sustinuti de forte straine (laitmotiv foarte cunoscut si romanilor care au trait decembrie 1989), pretext pentru a cere interventia militara a rusilor, sub umbrela OTSC.
La cateva ore de la apelul sau, trupele rusesti erau deja ”la datorie”. In jur de 2.500 de soldati din asa-zise forte de mentinere a pacii au fost mobilizate de rusi, iar efectivele militare ar putea fi suplimentate.
Unii comentatori de la Moscova au laudat deja interventia militara a Rusiei. Maxim Suchkov, director al Institutului de Studii Internationale de la una dintre universitatile de top din capitala rusa- MGIMO a respins comparatiile cu interventia tancurilor sovietice in Europa Centrala, sustinand ca aceste afirmatii reprezinta doar ”propaganda”.
Evenimentele din Kazakhstan reprezinta ”o criza” in care Moscova se poate dovedi extrem de utila in rezolvarea situatiei, sustine acesta.
O alta asemanare cu Pactul de la Varsovia consta in faptul ca OTSC este o alianta condusa de Moscova iar decizia de a interveni rapid a fost luata, mai mult ca sigur, de Kremlin (in ciuda imaginii proiectate public, aceea ca presedintele kazah a cerut ajutorul). Nu intamplator decizia a fost salutata imediat de presedintele Belrus Aleksandr Lukasenko, cel care a ramas la putere in ciuda revoltelor izbucnite dupa realegerea sa in august 2020, din cauza acuzatilor de fraudare a alegerilor.
Sprijinul Moscovei a fost esential in reprimarea revoltelor. Putin spera ca o interventie rapida va duce la reprimarea revoltelor si mentinerea la putere a actualului regim din Kazahstan, care ii va ramane o data in plus recunoscator si indatorat. Insa aceste calcule prezinta totusi si un risc.
Interventia Rusiei ar putea crea o nemultumire suplimentara in Kazahstan. Guardian aminteste ca fostul presedinte Nursultan Nazarbayev (care si-a mentinut influenta si dupa ce a cedat functia de presedinte fiind inlaturat din guvern abia pe fondul acestor proteste) a avut totusi un merit: acela de a evita un conflict major intre minoritatea etnica rusa si majoritatea kazaha.
Lista de revendicari ale Moscovei
Kazakhstan s-a mandrit cu promovarea unei politici externe care se baza atat pe o relatie apropiata cu Moscova, cat si pe bune relatii cu Occidentul.
In momentul izbucnirii revoltelor, redactorul-sef al retelei de televiziuni Russia Today, Margarita Simonyan, publica pe twitter o lista de ”revendicari” in schimbul interventiei Rusiei.
”Categoric, ar trebui sa-i ajutam, dar ar trebui sa prezentam si o serie de conditii”. Limba rusa ar trebui sa fie a doua limba oficiala a statului, iar Kazahstanul ar trebui sa recunosca Crimeea ca parte a Rusiei, scria redactoul sef RT.
Mesajul ei ar putea fi semnificativ pentru asteptarile Rusiei.
Daca presedintele kazah Tokayev va ramane la putere si va inabusi complet revoltele cu ajutorul Moscovei, Vladimir Putin ar putea astepta in schimb astfel de favoruri.