Liga Studenților a ajuns la putere în Serbia după un an și jumătate de la înființare și a reușit să-l înlăture de la putere pe Aleksandar Vucic, cel care a condus țara în ultimii 12 ani, fie din calitatea de prim-ministru, fie din cea de președinte. În pofida numelui, niciunul dintre viitorii parlamentari ai formațiunii nu este student.
Formațiunea a luat ființă în urma tragediei din 1 noiembrie 2024, când acoperișul gării din Novi Sad s-a prăbușit și a ucis 16 persoane, ce a generat proteste împotriva guvernului, acuzat că a instaurat un sistem corupt. De asemenea, a fost cerută și demisia lui Aleksandar Vucic din funcția de președinte.
Protestele studențești au fost la început de amploare redusă: la câteva zile după prăbușirea acoperișului, câteva zeci de persoane au blocat traficul în Novi Sad și Belgrad timp de un minut pentru fiecare persoană care și-a pierdut viața.
La mai puțin de trei luni distanță, la sfârșitul lunii ianuarie 2025, Milos Vucevic, pe atunci prim-ministru și aliat apropiat al lui Vucic, și-a dat demisia la o zi după ce zeci de mii de oameni au blocat una dintre principalele intersecții din Belgrad, alături de fermieri veniți cu tractoarele.
Studenții, în fruntea manifestațiilor din ultimii doi ani
În luna martie a acelui an, studenții au condus sute de mii de oameni prin Belgrad, în cea mai mare manifestație antiguvernamentală din ultima generație. Până atunci, mișcarea avea deja un simbol: o amprentă roșie, reprezentând sângele pe care protestatarii spun că îl are guvernul pe mâini.
Facultățile din toată țara au organizat ședințe și grupuri de lucru axate pe strategii media și de social media, precum și pe organizarea marșurilor. La prima aniversare a prăbușirii acoperișului, studenții au mers pe jos de la Belgrad la Novi Sad. Locuitorii din satele mici le-au oferit mâncare, pe drum.
Ideea constituirii unei entități care să candideze în alegeri a apărut în mai 2025, idee care a fost urmată de discuții cu partidele de opoziție cărora li s-a cerut să nu depună liste distincte, cerință acceptată de o parte dintre ele.
Oficial, Lista Studenților a fost constituită abia pe 9 septembrie 2026, cu numai o lună și jumătate înaintea alegerilor care fuseseră convocate în aceeași zi.
Studenții care au condus mișcările de protest au anunțat că vor propune alegătorilor sârbi o listă cu 250 de persoane pentru fiecare mandat de parlamentar, fiecare dintre acestea urmând să îndeplinească o serie de condiții. Una dintre ele, era să nu fie student.
Apoi nu erau admise candidaturile celor care au fost, la un moment dat, membri ai Partidului Progresist Sârb, să nu ocupe funcții de demnitate publică din partea altor partide și să accepte programul politic al formațiunii.
Astfel, au fost desemnați să candideze profesori universitari, actori, fermieri și chiar un rapper popular. Primul pe lista de candidați a studenților este cardiologul Ilija Srdanovic, deși aceștia au precizat că acest lucru nu înseamnă că el ar deveni prim-ministru în cazul în care ar câștiga.
Necunoscutele noii guvernări
Unii analiști politici, scrie Reuters, se întreabă cum s-ar descurca țara pe scena internațională cu o persoană necunoscută la conducere.
Există de asemenea puține detalii despre modul în care studenții vor proceda pentru a-și îndeplini promisiunile de a combate corupția, de a promova transparența, de a asigura o mai mare libertate a presei și de a pune în aplicare reforma educației la nivel național.
Criticii subliniază, de asemenea, tăcerea lor cu privire la aderarea la UE și la relațiile cu fosta provincie Kosovo. Oponenții pro-europeni ai guvernului lui Vucic îi critică pentru că au afirmat că nu vor impune sancțiuni împotriva Rusiei.
„Un guvern (condus de studenți) ar urmări reforme ample pentru a combate corupția, a reorganiza instituțiile publice și companiile cheie și a desființa rețelele de clientelism”, a afirmat marți firma de consultanță Teneo într-o analiză.
„Cu toate acestea, o rezistență birocratică puternică ar putea genera instabilitate instituțională pe termen scurt”, a adăugat analiza, transmite hotnews.ro.