Rubla ruseasca a avut parte de un usor respiro saptamana aceasta dupa ce Banca Centrala de la Moscova a crescut dobanda de referinta cu 350 de puncte de baza pana la 12%, dar e putin probabil ca efectul sa fie unul de durata, scrie Reuters, transmite hotnews.ro.
Moneda oficiala a Rusiei s-a depreciat cu peste 20% de la declansarea invaziei in Ucraina in februarie 2022 si luni a trecut din nou de pragul psihologic de 100 de ruble necesare pentru a cumpara un dolar.
Situatia a atras critici rare din partea Kremlinului la adresa Bancii Centrale conduse de tehnocrata Elvira Nabiullina si o majorare rapida a dobanzii de referinta drept raspuns.
Rubla s-a apreciat usor dupa anuntarea deciziei insa economistii atrag atentia ca este posibil ca efectul sa fie unul temporar in conditiile in care impactul sanctiunilor, reducerea productiei de petrol, costurile mai mari cu importurile si deficitul bugetar scapat de sub control din cauza cheltuielilor cu razboiul pun toate presiuni pe moneda nationala a Rusiei.
Subiectul este unul sensibil pentru autoritatile ruse, mai ales ca tara se pregateste pentru alegeri prezidentiale in primavara lui 2024.
Evident, cel mai sigur mod de a stabiliza rubla ar fi retragerea trupelor din Ucraina si incheierea razboiului, dar cum acest lucru pare putin probabil, Banca Centrala si guvernul de la Moscova mai au la dispozitie cateva variante pentru a incerca sa tina cursul de schimb al rublei sub control:
Inca o majorare a dobanzii de referinta la Moscova
Una dintre optiunile pe care le are la dispozitie Elvira Nabiullina este o crestere suplimentara a dobanzii de referinta.
Anul trecut aceasta a fost majorata pana la 20% imediat dupa inceperea invaziei pentru a calma pietele si sustine rubla inainte ca masurile de control a capitalului sa poata fi implementate.
Insa costurile mai mari cu indatorarea provocate de o astfel de masura strivesc perspectivele de crestere economica si fac viata mai grea pentru companii si, in cazul de fata, pentru guvernul condus de premierul Mihail Misustin care trebuie sa finanteze nevoile „operatiunii militare speciale”.
Ministerul de finante de la Moscova a declarat deja ca dobanzile mai mici ar reduce din presiunile puse pe buget si nevoile sale de finantare.
O alta problema este ca o noua majorare a dobanzii de referinta nu va descuraja probabil in vreun fel exodul de capital, ceea ce ar insemna ca deprecierea rublei va fi doar incetinita, nu si oprita.
Noi masuri de control a capitalului
Potrivit mai multor surse consultate miercuri de Reuters, autoritatile ruse analizeaza din nou obligarea exportatorilor sa vanda valuta obtinuta din tranzactii ca parte a unei serii de masuri de controlare a capitalului care sa intareasca rubla.
Una dintre surse a explicat ca in prezent sunt discutate 3 masuri:
ca exportatorii sa aduca pana la 80% din veniturile din exporturi inapoi in Rusia in 90 de zile de la livrare;
taierea subventiilor la export pentru exportatorii care nu se conformeaza acestei decizii;
interzicerea platii de dividende si acordarii de imprumuturi in strainatate, inclusiv in tarile pe care Rusia le considera „prietenoase”.
Anul trecut Vladimir Putin a ordonat in luna martie ca exportatorii sa isi converteasca 80% din valuta obtinuta din exporturi in ruble pentru a sustine stabilitatea financiara a tarii, masura care a dus in lunile urmatoare la o apreciere dramatica a monedei nationale a Rusiei.
Sursele celor de la Reuters afirma ca masurile de control a capitalului ar putea fi introduse daca rubla nu da semne mai clare de revenire pana vineri.
Reducerea surplusului de lichiditate din economia ruseasca
Celelalte optiuni pe care autoritatile ruse le au la dispozitie ar putea avea un impact prea limitat, desi ar unele ar putea fi folosite in tandem.
Banca Centrala de la Moscova ar putea incerca sa reduca surplusul de ruble care circula in numerar prin cresterea rezervelor obligatorii pe care trebuie sa le tina bancile la Banca Centrala, reducand astfel cantitatea de bani care ar putea fi schimbata in alte valute.
Analistii de la Promsvyazbank noteaza ca Banca Centrala a Rusiei a aratat deja ca nu este indiferenta fata de volatilitatea rublei si ca perspectiva unor noi pasi pentru a opri deprecierea va slabi cel putin temporar cererea pentru monede straine.
Banca Centrala a anuntat deja ca nu va mai organiza licitatii repo cu termen la un an, adica intelegeri de recumparare care ajuta bancile sa isi gestioneze necesarul de lichiditate. Bancile rusesti datoreaza in prezent Bancii Centrale de la Moscova 1,28 trilioane de ruble (13,46 de miliarde de dolari) ca urmare a acestor licitatii.
Alexei Zabotkin, unul dintre viceguvernatorii Bancii Centrale, a declarat ca decizia de a suspenda licitatiile repo nu are nicio legatura cu slabirea rublei si ca este „o pura coincidenta”.
Interventii pe piata valutara
O alta modalitate de a apara rubla este de a vinde valuta din Fondul National de Avere al Rusiei. Dupa o pauza de mai multe luni anul trecut, Rusia a reluat tranzactiile pe piata valutara in ianuarie, vanzand yuani chinezesti.
Banca Centrala de la Moscova a incercat sa treaca la achizitii de valuta in august, dar planul a fost rapid anulat, Rusia abandonandu-si practic propria regula bugetara in contextul caderii rublei.
Insa vanzarea unor cantitati mari de valuta ar putea epuiza rapid rezervele Moscovei in conditiile in care sanctiunile occidentale au inghetat in jur de jumatate din cele pe care le avea inainte de declansarea razboiului (peste 600 de miliarde de dolari).
Zabotkin a declarat saptamana trecuta ca Banca Centrala va face acest pas atunci cand va considera ca este necesar.
Cresterea exporturilor de petrol rusesc
Analistii de la Alfa Bank, cea mai mare banca privata din Rusia, au notat intr-un raport publicat marti ca principala cauza structurala a slabirii rublei este decizia guvernului condus de Mihail Misustin de a se alinia grupului OPEC+ in vederea taierii productiei de petrol pentru a tine preturile sus.
Moscova a extins pana in septembrie taierea productiei de petrol, planuind pentru luna viitoare o reducere cu 300.000 de barili pe zi a exporturilor. Exporturile rusesti de gaze naturale si petrol au scazut puternic anul acesta dupa ce Occidentul si alte state au impus un embargo asupra petrolului rusesc importat pe cale maritima si o plafonare a preturilor pentru celelalte tipuri de achizitii.
Alte piete s-au deschis pentru Rusia, in principal India si China, dar Moscova este fortata sa vanda la discounturi mari.
Orice crestere a productiei de petrol ar duce la slabirea preturilor globale. Insa asta ar insemna ca guvernul rus sa isi incalce angajamentul luat fata de OPEC in conditiile in care incearca sa mentina relatii apropiate cu Arabia Saudita iar de Iran este dependenta in ceea ce priveste importurile de drone.
Pe langa bataile de cap pe plan diplomatic, principala problema a Rusiei la acest capitol este ca cresterea preturilor la petrol nu este suficienta pentru a compensa sumele pierdute din reducerea productiei.
Impunerea de „taxe creative”
O optiune mai neortodoxa (si controversata) ar fi impunerea unor noi taxe asupra tranzactiilor cu valuta, masura propusa marti de un deputat din Duma de Stat, camera inferioara a parlamentului rus.
Vladimir Koselev, un legiuitor al Partidului Liberal Democrat din Rusia (care, in pofida numelui, este o formatiune politica ultranationalista) a propus taxarea tranzactiilor cu valuta de pe bursa si inasprirea reglementarilor privind profiturile obtinute in monede straine.
Interfax, una dintre agentiile de presa ale statului rus, a citat in acest sens o sursa care a declarat ca autoritatile au discutat despre o noua taxa privind „profitul excesiv” al exportatorilor care refuza sa coopereze in privinta aducerii veniturilor inapoi in Rusia.