Ce sanse mai are Kilicdaroglu sa castige in fata lui Erdogan. Cinci moduri in care opozitia turca incearca sa-l invinga pe „Sultan”

Peste 64,1 milioane de persoane sunt inscrise pe listele electorale din Turcia, inclusiv 1,76 milioane de turci care voteaza in strainatate si 4,9 milioane de tineri care au votat pentru prima data la turul 1 al alegerilor generale si prezidentiale. Alegerile generale din 14 mai au fost castigate de partidul lui Erdogan, AKP. 

Prezenta la vot in primul tur a fost de aproape 89% in randul alegatorilor din Turcia. Daca Kilicdaroglu doreste sa obtina cele 2,5 milioane de voturi dintre el si presedintele Erdogan, va trebui sa-i castige pe alegatorii care l-au sustinut pe candidatul ultranationalist Sinan Ogan, care s-a clasat pe locul al treilea in primul tur cu 2,8 milioane de voturi. Numai ca aceasta sarcina a devenit si mai grea dupa ce Ogan a anuntat ca il sustine pe presedintele turc.

Conform BBC News, turcii se afla intr-un punct de cotitura istoric: fie isi pastreaza liderul politic care ii conduce de mai bine de 20 de ani, fie aleg sa il schimbe cu un politician mai inclinat catre valorile occidentale decat Erdogan si care isi doreste sa anuleze unele dintre puterile statului prezidential.  

Presedintele Recep Tayyip Erdogan este favoritul pentru a castiga scrutinul din aceasta duminica si promite o Turcie puternica si multilaterala pentru asta. De asemenea, liderul de la Ankara spune ca afirmatiile opozitiei cu privire la faptul ca Turcia este „o dictatura” nu sunt altceva decat „campanii de calomnie si prostii”.  

Contracandidatul presedintelui turc,, Kemal Kilicdaroglu, sustinut de o larga opozitie, a declarat ca votul de duminica reprezinta „un referendum privind directia viitoare a Turciei”. Acesta a cautat sprijinul alegatorilor nationalisti pentru a-si creste sansele de a obtine victoria in cel de-al doilea tur al alegerilor prezidentiale.   

Un moment important pentru turci  

Din 2018 si pana in prezent, presedintele turc Erdogan a condus tara cu o putere prezidentiala extinsa. In calitate de presedinte executiv, acesta poate declara o stare de urgenta si poate alege sau demite functionarii publici.  

In plus, Erdogan isi acuza adversarii ca sunt „pro-LGBT”, in timp ce partidul sau islamist se pozitioneaza de partea familiei si isi evidentiaza succesul in modernizarea Turciei.  

Erdogan si partidul sau au devenit o forta in ceea ce priveste alegerile, castigand scrutine consecutive si promovand referendumuri care i-au permis presedintelui turc sa acumuleze si mai multa putere, in mare parte cu sprijinul alegatorilor mai saraci sau conservatori din punct de vedere religios.   

Un maestru al autoconservarii, Erdogan si-a castigat reputatia de a marginaliza pe oricine l-a provocat. Dupa o tentativa de lovitura de stat in 2016, guvernul sau a inchis zeci de mii de oameni acuzati ca apartin miscarii religioase acuzata ca a nascocit complotul pentru a-l inlatura pe presedinte de la putere. Alti peste 100.000 de bugetari au fost concediati. Astazi, Turcia este unul dintre statele din lume unde sunt inchisi cei mai multi jurnalisti. 

Criticii l-au acuzat pe Erdogan ca foloseste procesul democratic pentru a-si spori puterile, impingand tara catre autocratie. Alegerile din acest an au loc pe fondul unei grave crize economice si ceea ce analistii spun ca reprezinta o eroziune democratica sub guvernul lui Erdogan.   

Daca presedintele turc obtine victoria electorala in aceasta duminica, nu se vor schimba prea multe lucruri , sustin analistii politici, care precizeaza ca puterile lui Erdogan sunt deja atat de mari incat nu va cauta sa le extinda mai departe.  

Alp Yenen, lector in studii turcesti la Universitatea Leiden din Olanda, considera ca, daca inflatia de peste 43% din Turcia va mai dura mult, Partidul AKP al presedintelui ar putea accelera „ritmul lent al autoritarismului”.  

Kemal Kilicdaroglu, cel care doreste sa-l inlocuiasca pe Erdogan, vrea sa rastoarne sistemul prezidential creat in urma cu cinci ani si sa se intoarca la un parlament si un prim-ministru care sa guverneze responsabil.

Presedintele ar deveni apolitic, iar celelalte cinci partide din alianta de opozitie care il sustine pe Kilicdaroglu ar avea fiecare cate un vicepresedinte, alaturi de cei doi primari de centru-stanga din Ankara si Istanbul.  

Dar partidul lui Erdogan si aliatii sai nationalisti si conservatori si-au asigurat o majoritate in parlament si, daca alianta de opozitie ar castiga presedintia, ar trebui sa duca o lupta extrem de mare pentru a-si pune in practica reformele.  

O intrebare fundamentala: Turcii privesc spre Est sau spre Vest?  

Turcia face parte din NATO, dar Erdogan a cautat, de asemenea, legaturi stranse cu China si Rusia, cumparand un sistem rusesc de aparare antiaeriana S-400 si inaugurand o centrala nucleara construita de Rusia - prima din Turcia - inainte de alegeri.  

Erdogan pledeaza pentru o pozitie multilaterala, considerand Turcia drept „o insula a pacii si securitatii”. Mai mult, liderul turc incearca sa cultive ideea ca puterea politica de la Ankara este un „mediator” in razboiul pornit de Rusia in Ucraina.  

Oponentul sau si aliatii acestuia, intre timp, vor sa revina la procesul de aderare la Uniunea Europeana si sa restabileasca legaturile militare ale Turciei cu SUA, mentinand in acelasi timp relatiile cu Rusia.  

Erdogan a sprijinit eforturile esuate de rasturnare a presedintelui sirian Bashar al-Assad, in timp ce a gazduit cel putin 3,6 milioane de refugiati sirieni care au devenit din ce in ce mai nedoriti intr-o perioada de dificultati economice in Turcia. Opozitia a reluat planurile lui Erdogan de a deporta o parte dintre refugiati in Siria, dar niciunul dintre ei nu a stabilit cum ar putea avea loc acest lucru in siguranta.  

Daca Erdogan ramane la putere, va continua sa impinga Turcia cat mai departe de Occident, fara a parasi NATO, cred analistii. „Pe termen mediu sau lung, vrea sa duca Turcia intr-un punct in care apartenenta la NATO este irelevanta”, considera Selim Koru, cercetator in cadrul grupului de reflectie Tepav din Turcia.   

O tara divizata  

Kemal Kilicdaroglu, liderul opozitiei laice, a obtinut 44,9% din voturi in primul tur al alegerilor. Prin urmare, electoratul din Turcia este extrem de polarizat si despartit doar de 4% din voturi.  

Candidatul ultranationalist, Sinan Ogan, a obtinut un scor neasteptat de 5,2%, impingand cursa electorala spre al doilea tur. Acum acesta a anuntat ca il sustine pe Erdogan. Erdogan a declarat ca un vot pentru el in turul doi este un vot pentru stabilitate. Intr-un interviu acordat luni seara tarziu radiodifuzorului de stat TRT, Erdogan si-a exprimat recunostinta pentru sustinerea lui Ogan. „Cred ca aceasta uniune de forte va fi benefica pentru tara si natiunea noastra", a declarat Erdogan, adaugand ca el si Ogan au fost de acord in multe chestiuni, inclusiv in ceea ce priveste lupta impotriva terorismului, precum si relatiile cu statele cu populatii turce.

Unii se intreaba de ce cei mai multi alegatori i-au dat in continuare votul lui Erdogan, in ciuda crizei economice si a raspunsului lent al guvernului la cutremurele dezastruoase din februarie, care au ucis cel putin 50.000 de oameni. Profesorul Soli Ozel, care preda cursuri de relatii internationale la Universitatea Kadir Has din Istanbul, spune ca presedintele turc „este un politician care emana putere, iar acesta este un lucru pe care Kilicdaroglu nu il are".  

Kilicdaroglu, care este sustinut de o alianta de opozitie formata din sase partide, obisnuia sa emane speranta si sa promite libertate si democratie. Dar dupa esecul din primul tur a facut un viraj brusc spre dreapta politica. Acum se arata mai putin drept un bunic grijuliu si mai mult un nationalist de linie dura, potrivit unui jurnalist turc. 

„Anunt aici ca voi trimite toti refugiatii inapoi acasa odata ce voi fi ales presedinte”, a declarat Kilicdaroglu la un miting electoral recent de saptamana trecuta. Aceasta miscare ar viza peste trei milioane de sirieni care au fugit de razboiul acasa. Este un mesaj care merge bine in Turcia. 

Un posibil glont de argint pentru opozitie - refugiatii sirieni  

Alegerile de duminica sunt urmarite cu mare atentie de 3,5 milioane de refugiati sirieni care au protectie temporara in Turcia. Anuntul lui Kemal Kilicdaroglu cu privire la trimiterea lor acasa in cel mai rapid mod reprezinta o ingrijorare majora pentru sirieni, care au ajuns in Turcia mai ales in primii sase ani de razboi din Siria, noteaza Politico Europe.  

Nu in ultimul rand, alegeri sunt importante pentru sirieni pentru ca, dupa ce liderul opozitiei nu a reusit sa obtina prima pozitie in primul tur, a facut din refugiati si migranti ilegali problema numarul unu a campaniei sale. 

Expertii spun ca face asta, caci are nevoie de votul a aproape 2,8 milioane de turci care au sustinut in primul tur un candidat ultranationalist. Kilicdaroglu l-a acuzat pe presedintele Erdogan ca a adus 10 milioane de migranti in Turcia si nu vorbeste doar despre sirieni, dar si despre iranieni, afgani si pakistanezi.  

Peste 80% dintre turci doresc ca sirienii sa se intoarca acasa. Totusi peste 700.000 de sirieni sunt inscrisi in scolile turcesti si circa 880.000 de copii sirieni s-au nascut in Turcia din 2011. „Nu pot sa inteleg cum ar parasi aceasta viata si s-ar intoarce in Siria”, spune profesorul Murat Erdogan, care conduce o organizatie ce face studii de teren regulate despre sirienii din Turcia.  

Kemal Kilicdaroglu spune ca va negocia intoarcerea sirienilor cu puterea politica de la Damasc, dar, deoarece Siria insista ca Turcia sa paraseasca zona tampon de 30 km peste granita, acest lucru face sa existe riscul ca Siria sa lanseze atacuri asupra zonei si sa declanseze un nou val de refugiati.  

Liderul opozitiei stie foarte bine ca un acord ar dura pana la doi ani si ar cere Natiunilor Unite sa-l supravegheze. Dar Murat Erdogan crede ca implementarea ar putea dura circa un deceniu.  

Presedintele Erdogan a incercat sa dezamorseze problema, promitand ca va accelera repatrierea voluntara a unui milion de sirieni printr-un acord cu Bashar al-Assad. Ideea ca sirienii sa se intoarca voluntar pare exagerata, dar presa de stat turca a raportat ca lucrarile la construirea a 5.000 de apartamente in Siria au inceput deja.  

Oricine este urmatorul presedinte al Turciei, nationalismul este deja un castigator. Alegatorii turci au ales pe 14 mai cel mai nationalist si conservator parlament din istoria Turciei, in care coalitia de guvernamant AKP (Justitie si Dezvoltare) a lui Erdogan si-a pastrat controlul.

Kurzii - fauritori de regi   

Kurzii din Turcia reprezinta o cincime din populatia turca in numar de 85 de milioane de persoane. Partidul pro-kurd, care a atras aproape 9% din voturile parlamentare, l-a sustinut public pe Kemal Kilicdaroglu pentru functia de presedinte si vede votul de duminica ca pe un moment istoric pentru a scapa de un „regim condus de un singur om”.  

De partea cealalta, Erdogan l-a acuzat pe Kemal Kilicdaroglu ca s-a predat „santajului” si agendei atat a partidului pro-kurd, cat si a militantilor PKK, care sunt vazuti de Turcia si de Occident ca teroristi.  

Dar alegatorii kurzi sunt alarmati ca liderul opozitiei turce s-a pozitionat cu un lider de extrema dreapta in lupta impotriva „terorismului”. Kilicdaroglu a fost, de asemenea, de acord cu faptul ca primarii kurzi pot fi inlocuiti cu mandatari numiti de Ankara in asa-numitele cazuri de „teroare”.  

Copresedintele partidului pro-kurd, Pervin Buldan, l-a sustinut pe deplin pe liderul opozitiei, dar asta nu inseamna ca toti alegatorii kurzi vor urma exemplul. „Obtinerea votului nationalist este o posibilitate, dar exista riscul pierderii votului kurzilor. Este un echilibru delicat. Cum sa-i atragi pe nationalisti fara sa-i pierzi pe kurzi?”, se intreaba Alp Yenen.  

Inflatie mare sau economie corecta  

Inaintea primului tur de scrutin, starea economiei Turciei era cea mai importanta in mintea alegatorilor, inainte ca problema refugiatilor sa iasa in prim-plan. Inflatia este oficial de 43,68%, iar turcii suporta deja de mult timp o puternica criza a costului vietii.  

Primii ani ai lui Erdogan la putere au fost un cuvant de referinta pentru o crestere economica puternica si proiecte de constructii enorme. Dar in ultimii ani, guvernul sau a abandonat politica economica corecta. S-a erodat treptat independenta bancii centrale prin demiterea a trei dintre guvernatorii sai in succesiune rapida, spune Selva Demiralp, profesor de economie la Universitatea Koc din Istanbul.  

Inflatia a crescut, pe masura ce ratele dobanzilor au fost mentinute la un nivel scazut, in timp ce moneda nationala s-a depreciat pentru a imbunatati balanta comerciala si pentru a stimula exporturile. Erdogan promite crestere economica, sase milioane de noi locuri de munca si un impuls mare in ceea ce priveste turismul, dar expertii cred ca politicile sale vor mentine inflatia la 45% in urmatoarele luni.  

Daca Kemal Kilicdaroglu si aliatii sai castiga presedintia, Selva Demiralp crede o revenire la politicile economice corecte si o banca centrala independenta vor reduce inflatia la pragul de 30% pana la sfarsitul anului 2023 si va continua sa scada dupa aceea. 

Viitorul lui Erdogan 

Conform constitutiei revizuite a Turciei, care permite doar doua mandate ca presedinte, Erdogan ar trebui sa isi termine mandatul in 2028 daca ar castiga turul doi de duminica. In prezent, nu exista planuri pentru un succesor.

Presedintele turc a avut deja doua mandate, dar consiliul electoral din Turcia a decis ca primul sau mandat ar trebui vazut ca incepand nu in 2014, ci in 2018, cand noul sistem prezidential a intrat in vigoare, facand ca alegerile pentru parlament si presedintie sa fie in aceeasi zi.  

Sub o noua presedintie a lui Erdogan, Turcia se poate astepta la un control sporit al institutiilor statului si al mass-media, dar si la o reprimare mai mare a disidentei. Este posibil ca inflatia sa ramana ridicata din cauza preferintei sale pentru ratele scazute ale dobanzilor. Pe plan international, Turcia lui Erdogan ar putea continua sa blocheze tentatia Suediei de a adera la NATO si se va prezenta drept mediator intre Ucraina si Rusia.

Este posibil ca alegatorii turci sa nu acorde prioritate politicii externe la urnele de vot, dar decizia lui Erdogan de a intensifica retorica nationalista in timpul campaniei pare sa fi dat roade, atat pentru el, cat si pentru alianta sa parlamentara conservatoare, a observat New York Times. In timpul campaniei, Erdogan a adus o nava de razboi la Istanbul, pentru ca alegatorii sa o viziteze. El si-a intensificat criticile la adresa Statelor Unite, afirmand chiar in ajunul alegerilor ca presedintele Biden incearca sa il rastoarne de la putere. 

Cinci moduri in care Kilicdaroglu incearca sa-l invinga pe Erdogan in turul doi 

Dupa un rezultat deprimant in primul tur pentru multi dintre sustinatorii sai, candidatul de opozitie al Turciei, Kemal Kilicdaroglu, conduce acum o campanie mai solida pentru a-l invinge pe presedintele turc Recep Tayyip Erdogan in scrutinul din 28 mai.  

Schimbarea de retorica vine dupa ce nationalistii si extremistii au castigat teren la alegerile prezidentiale si parlamentare din 14 mai, o tendinta care, spun analistii consultati de Reuters, il ajuta pe Erdogan si explica partial si succesul sau electoral, in ciuda tuturor celorlalte vulnerabilitati.  

Al Jazeera prezinta cinci strategii pe care Kemal Kilicdaroglu le foloseste pentru a-si demonta adversarul: 

1. Dublarea pozitiei anti-migratie 

• Promisiunea de campanie a lui Kilicdaroglu a inclus intotdeauna intoarcerea acasa a refugiatilor sirieni, dar pozitia sa cu privire la acest subiect s-a intarit dupa votul din primul tur pentru a face apel la nationalisti.
• Pe parcursul campaniei electorale, candidatul opozitiei a mai spus ca va cauta finantare de la Uniunea Europeana pentru a construi case, scoli, spitale si alte facilitati in Siria si ca va incuraja antreprenorii turci sa deschida fabrici si afaceri pentru a crea locuri de munca.
• Dar, in urma votului din 14 mai, Kilicdaroglu a acuzat guvernul turc ca a permis intrarea in tara a 10 milioane de migranti, intr-un discurs din 17 mai.
• Kilicdaroglu a avertizat ca numarul de migranti ar putea ajunge la 30 de milioane, fara a oferi nicio dovada pentru cifrele la care a facut referire.
• O zi mai tarziu, Kilicdaroglu a mers mai departe, spunand ca Erdogan „nu a protejat granitele si onoarea Turciei” si ca va „trimite acasa toti refugiatii".
• De atunci au aparut panouri publicitare in orasele turcesti care arata un Kilicdaroglu zambitor langa sloganul „Sirienii vor pleca!”
• Desi Partidul Popular Republican (CHP) al lui Kilicdaroglu nu a facut publicitate sloganului in sine, nici nu s-a distantat de acesta.
•  

2. Adoptarea unei schimbari de imagine 

• Comportamentul bland al lui Kilicdaroglu a aparut ca o antiteza cu stilul dur al lui Erdogan.
• In timpul campaniei, el s-a jucat cu imaginea sa mai familiara, filmand videoclipuri pe Twitter din bucataria sau din studiul sau din Ankara, cu manecile camasi suflecate.
• O emblema a campaniei sale a fost un semn de inima format cu mainile, un gest pe care l-au facut sustinatorii sai la mitingurile sale.
• Din moment ce s-a descurcat mai rau decat Erdogan la votul din primul tur, el a trecut de la imaginea de „bunic” la una care il evoca a fi un „lider dur”, in special prin pozitia sa fata de refugiatii sirieni.
•  

3. Obtinerea sprijinului unui rival notabil al lui Erdogan 

• Presa locala a raportat ca influentul primar al Istanbulului, Ekrem Imamoglu, conduce campania de voturi pentru Kilicdaroglu.
• Politicianul popular a fost vazut drept potentialul rival al lui Erdogan la alegerile din mai 2023. Multi si-au dorit ca el sa fie candidatul la presedintie al CHP in fata lui Kilicdaroglu.
• Imamoglu a fost ales primar in martie 2019, aceasta fiind o lovitura pentru Erdogan si Partidul sau, care controlase Istanbulul timp de un sfert de secol.
• Este posibil ca primarul remarcabil sa fi fost selectat pentru a uzurpa acum conducerea de 20 de ani a tarii lui Erdogan.
•  

4. Contestarea buletinelor de vot 

• Dupa primul tur de scrutin, partidele de opozitie din Turcia au raportat mii de discrepante si nereguli la vot.
• Discrepantele, au spus ei, au fost intre cele inregistrate la sectiile de votare si voturile intrate in sistemul Consiliului Suprem Electoral (YSK).
• Muharrem Erkek, un vicepresedinte al formatiunii politice CHP, a sustinut ca voturile pentru Kilicdaroglu au fost alocate incorect lui Muharrem Ince, care s-a retras din cursa prezidentiala cu trei zile inainte de alegeri.
• Erkek a spus ca i-au fost acordate voturi suplimentare lui Erdogan, dar nu a furnizat dovezi.
• El a promis ca va urmari „fiecare vot”, sugerand ca partidul va monitoriza neregulile de la turul de scrutin din 28 mai.
•  

5. Re-energizarea bazei sale de alegatori 

• La scurt timp dupa ce rezultatul votului din 14 mai a devenit evident, Kilicdaroglu le-a spus sustinatorilor sai: „Nu disperati. Ne vom ridica si vom organiza aceste alegeri impreuna.” „Cu siguranta vom castiga aceste alegeri in turul doi. Toata lumea o va vedea”, a mai spus el.
• Kilicdaroglu a reusit sa-i adune pe turcii de diferite categorii intr-o alianta care cuprinde nationalisti, islamisti, secularisti si liberali, o baza de alegatori la care va trebui sa faca apel in continuare, in ciuda faptului ca multi au devenit descurajati dupa votul din primul tur.
• Unii dintre sustinatorii sai nu sunt dezamagiti de pozitia sa mai dura impotriva migrantilor.

Erdogan isi consolideaza sprijinul in zonele lovite de cutremur 

Pierderea de teren in fata nationalistilor nu este singura problema a opozitiei. Erdogan si partidul sau s-au impus, dupa cum au aratat sondajele, in majoritatea provinciilor afectate de cutremurele devastatoare din februarie. 

Asta in ciuda criticilor care au acuzat raspunsul intarziat al autoritatilor dupa catastrofa, precum si lipsa de masuri de siguranta care sa previna prabusirea cladirilor. 

Unii experti spun ca majoritatea alegatorilor din cele 11 provincii afectate de cutremure l-au sprijinit pe Erdogan, deoarece au considerat ca acesta este cel mai bine plasat pentru a reconstrui orasele devastate. Potrivit mai multor analisti turci si internationali, sondajele pare sa il favorizeze mai degraba pe actualul sef al statului decat pe liderul opozitiei.