Ce se afla in spatele tensiunilor dintre Kosovo si etnicii sarbi

Care sunt cele mai recente evolutii?

Luni, armata sarba a stationat pentru scurt timp obuziere intr-un loc aflat la doar 2 kilometri de granita cu Kosovo. Dupa ce au facut cateva fotografii si au oferit imagini dramatice pentru presa pro-guvernamentala din capitala sarba, Belgrad, armele au fost trimise inapoi in cazarma.

Miscarea a starnit noi tensiuni la granita, dupa ce martori oculari si fortele de mentinere a pacii conduse de NATO, cunoscute sub numele de KFOR, au raportat focuri de arma in apropierea unei baricade instalate de sarbii kosovari in ultimele saptamani. Pana in prezent, ramane neclar cine a tras si daca au fost „doar” focuri de avertisment sau un schimb de focuri.

Prim-ministrul kosovar Albin Kurti a cerut KFOR sa inlature baricadele etnicilor sarbi. „Daca KFOR nu este capabila sa indeparteze baricadele sau nu o face din motive necunoscute mie, atunci trebuie sa o facem noi”, a declarat Kurti marti, intr-un interviu acordat site-ului bosniac istraga.ba.

De ce este nordul Kosovo un punct atat de fierbinte?

Nordul Kosovo este impartit in patru municipalitati, cu o populatie aproape exclusiv de etnie sarba care mentine legaturi stranse cu Serbia. Majoritatea nu recunosc Kosovo ca stat. Cu toate acestea, municipalitatile au 10 locuri garantate in parlamentul kosovar si sunt reprezentate de doi ministri in guvernul de la Pristina.

De la sfarsitul razboiului din Kosovo, in 1999, guvernul kosovar nu a detinut niciodata controlul deplin in nordul tarii – acest lucru inseamna ca zona de la nord de raul Ibar, care are o populatie de aproximativ 60 000 de locuitori, este efectiv o zona fara lege si, prin urmare, perfecta pentru infractori si contrabandisti.

Fara exceptie, principalii politicieni sarbi din zona sunt loiali presedintelui sarb Aleksandar Vucic.

Etnicii sarbi din Kosovo nu au incredere in guvernul de la Pristina, fapt sustinut de faptul ca unitati speciale de politie sunt trimise in mod regulat in zona de nord, sub motivul de a combate criminalitatea.

De ce au fost instalate baraje rutiere?

Blocajele rutiere si baricadele instalate de minoritatea etnica sarba sunt un instrument testat in disputa dintre Kosovo si Serbia. Organizate in grupuri de chat online, aceste bariere pot bloca regiunea in cateva minute, blocand drumurile si punctele de trecere a frontierei.

Contextul actualului protest este reprezentat de arestarea unor fosti ofiteri de politie kosovari de nationalitate sarba. Procuratura din Kosovo l-a acuzat pe unul dintre ei ca a comis un atac cu bomba la sediul comisiei electorale din Mitrovica, in nordul dominat de sarbi. Pe langa eliberarea politistilor, sarbii protestatari cer ca unitatile speciale ale politiei kosovare sa se retraga din partea de nord a tarii.

Scopul minoritatii sarbe a fost de a impiedica alegerile locale care au devenit necesare in nordul tarii dupa ce toti etnicii sarbi au demisionat din institutiile statului Kosovo, atat la nivel local, cat si la nivel national, la inceputul lunii noiembrie. Toti cei patru primari din nordul Kosovo au demisionat, cateva sute de ofiteri de politie sarbi au parasit fortele de politie din Kosovo, iar judecatorii sarbi au incetat sa mai mearga la serviciu.

Acest boicot a fost o reactie la planul lui Kurti de a introduce noi reglementari privind placutele de inmatriculare, cu scopul de a interzice placutele emise de autoritatile sarbe si de a le inlocui cu placute kosovare. In ceea ce-l priveste pe Kurti, a fost o chestiune de principiu, deoarece Serbia nu accepta placutele de inmatriculare din Kosovo. Dar pentru presedintele sarb Vucic si pentru sarbii din Kosovo, miscarea a fost o pregatire pentru „purificarea etnica”.

Introducerea noilor placute de inmatriculare a fost suspendata deocamdata, la fel ca si alegerile locale, ca urmare a presiunilor din partea Uniunii Europene si a Statelor Unite. Occidentul a cerut, de asemenea, Serbiei sa ajute la reducerea tensiunilor, dar acest lucru nu pare probabil in acest moment.

Ar putea Serbia sa trimita trupe?

Desi este putin probabil ca Serbia sa le desfasoare efectiv, Vucic a pus de mai multe ori in ultimii ani trupele in „stare de alerta sporita”. La jumatatea lunii decembrie, guvernul de la Belgrad a cerut oficial KFOR sa permita politiei si soldatilor sarbi sa fie stationati pe teritoriul kosovar.

Aceasta solicitare este posibila in temeiul Rezolutiei 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, adoptata in 1999 dupa o capitulare de facto a Serbiei. Aceasta permite trimiterea catorva sute de ofiteri de aplicare a legii in Kosovo – dar numai daca misiunea internationala de mentinere a pacii KFOR este de acord.

Chiar si Vucic a recunoscut in mod deschis ca propunerea sa va fi probabil respinsa. Criticii sai sustin ca vrea sa se distinga ca un campion al „tot ceea ce este sarb”. Observatorii spun ca, chiar daca ar lua in considerare in mod serios optiunea militara, aceasta ar fi inutila, deoarece ar duce la o confruntare directa cu unitatile internationale de politie si militare stationate in Kosovo.

Se intrevede o solutie la conflict?

Chiar si cu mai multa presiune din partea Occidentului, exista putine sperante pentru o rezolvare in curand. Pozitiile sunt ferm inradacinate de ambele parti: Belgradul nu va recunoaste „niciodata” independenta Kosovo, despre care spune ca incalca dreptul international, in timp ce Pristina a declarat ca discutiile cu fostii „ocupanti sarbi” ar avea sens doar daca ar duce la aceasta recunoastere.

Putin sub 100 de tari, inclusiv 22 de state membre ale UE, recunosc Kosovo ca stat independent. Kosovo are nevoie de aprobarea sarbilor pentru a deveni membru al ONU – deoarece Rusia si China, ambele partenere ale Serbiei, au drept de veto in Consiliul de Securitate.

Franta si Germania au inaintat o propunere pentru a ajunge la un acord cu privire la statutul Kosovo, dar pana acum detaliile au fost putine. Potrivit unor persoane din interior, propunerea se va baza pe Tratatul de baza din 1972 dintre Republica Federala Germania si Republica Democrata Germana – Serbia nu va trebui sa recunoasca in mod explicit Kosovo, dar va trebui sa accepte integritatea teritoriala si suveranitatea acestuia si sa nu blocheze in mod activ aderarea sa la toate organizatiile internationale.

Cartea pe care o joaca Vestul pentru ambele parti ar fi perspectiva de a adera in cele din urma la UE. Serbia a depus oficial cererea de aderare la acest bloc, dar negocierile au fost lente. Kosovo nu este inca un candidat, dar intentioneaza sa depuna cererea de aderare inainte de sfarsitul anului.

Care este impactul razboiului din Ucraina?

Incepand din februarie, a existat ingrijorarea ca Rusia ar putea folosi legaturile sale stranse cu Serbia pentru a deschide un „al doilea front” in Balcani. Premierul kosovar Kurti a sugerat ca Serbia, la fel ca Rusia, viseaza si ea sa restabileasca o „lume sarba” in regiune. La randul sau, Vucic a declarat ca premierul Kurti se comporta ca un „mic Zelenski”.

Spre supararea UE, Serbia nu s-a alaturat sanctiunilor impotriva Rusiei. Potrivit sondajelor, peste 80% dintre sarbi resping impunerea acestora unui „stat frate”. Serbia nu este dependenta doar de gazul rusesc, ci si de sprijinul rusesc in problema Kosovo.

Cu toate acestea, o mare parte din economia sarba este orientata spre Occident. Companiile germane din Serbia asigura aproximativ 75.000 de locuri de munca. Politicienii occidentali, inclusiv cancelarul german Olaf Scholz, par hotarati sa limiteze influenta rusa in Balcani.

Kurti a declarat ca un „acord de normalizare cuprinzator” intre Serbia si Kosovo este asteptat in primavara. Dar, asa cum stau lucrurile in acest moment, acest lucru suna prea optimist, incheie DW.

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.