In ultimele saptamani, mii de migranti au incercat sa treaca frontiera cu UE prin granitele sale de Est cu Belarus. Criza i-a determinat pe politistii de frontiera din Polonia si Lituania sa-i forteze pe migranti sa se intoarca inapoi in Belarus, fara a le evalua cererile de azil. BBC News a explicat ce se intampla cu migrantii care nu sunt lasati sa treaca granita si daca aceasta practica este legala.
La sfarsitul lunii octombrie, Dunja Mijatovic, comisarul pentru drepturile omului pentru Consiliul Europei, a indemnat statele membre ale Uniunii Europene sa se opuna incercarilor de a permite „practica ilegala” a respingerii solicitarilor de azil ale migrantilor de la frontiera UE cu Belarus. Insa, in ciuda acestui apel, solicitarile respinse s-au inmultit.
In octombrie, parlamentul polonez a adoptat un amendament care permite politistilor de frontiera sa expulzeze imediat migrantii care trec ilegal granita. Potrivit noului amendament, un cetatean strain arestat la frontiera UE imediat dupa ce a trecut ilegal va fi obligat sa paraseasca teritoriul polonez si i se va interzice temporar intrarea in Polonia si in spatiul Schengen pentru o perioada de „sase luni pana la trei ani”. Totodata, cererile de azil vor ramane „fara examinare”. Numai in ultima saptamana, politia de frontiera din Polonia a respins 314 migranti care voiau sa intre in UE.
O lege similara a fost adoptata in august si in Lituania. De atunci, peste 7.000 de migranti au fost opriti sa intre in Lituania si intorsi inapoi in Belarus.
Grafic care arata evolutia numarului de migranti prinsi ca au trecut granita ilegal in Lituania si intorsi inapoi in Belarus. Captura foto: BBC News
Cat de ilegale sunt respingerile solicitarilor de azil
Conventia Europeana a Drepturilor Omului stabileste garantii legale conform carora oricine solicita protectie trebuie sa aiba acces la procesul de azil, chiar daca a trecut ilegal o frontiera.
Intrebat despre actiunile recente ale Lituaniei si Poloniei, un purtator de cuvant al UE a spus ca „este de competenta autoritatilor lituaniene si poloneze sa conduca procedurile de azil si returnare in conformitate cu legislatia UE”. De asemenea, aceasta a mai spus ca procesul trebuie sa includa „respectarea drepturilor fundamentale, asigurarea accesului efectiv la procedura de azil si respectarea principiului de a nu returna”.
Non-refoulement (principiul de a nu returna) este un este un principiu fundamental al dreptului international, care interzice unei tari care primeste solicitari de azil sa respinga aceste cereri si sa ii intoarca pe solicitanti in tara unde ar fi in pericol sa fie persecutati din motive de „rasa, religie, nationalitate, apartenenta la un anumit grup social sau politic”. Astfel, principiul interzice tarilor sa ii expuna pe solicitantii de azil unor tratamente inumane sau degradante.
Chiar daca migrantii care incearca sa intre zilele acestea in Polonia si Lituania provin in mare parte din Orientul Mijlociu si nu fug neaparat de regimul din Belarus, organizatia Human Rights Watch a transmis ca este foarte clar faptul ca tara condusa de Aleksandr Lukasenko nu este un loc sigur pentru ei. „UE inchide intentionat ochii la ceea ce se intampla acolo la granita de est”, spune Bill Frelick, directorul diviziei pentru refugiati si migranti la Human Rights Watch.
Polonia si Lituania nu ascund faptul ca intorc inapoi in Belarus oamenii care au traversat ilegal frontiera. Intr-o vizita recenta la granita, oficialii din Lituania au declarat ca au dreptul sa-i intoarca pe migranti in Belarus. „Noi le spunem ca nu pot trece granita in mod ilegal si ii rugam sa se intoarca in Belarus", a declarat un politist de frontiera.
Care este realitatea pentru migranti
Ahmad Dandashi, un migrant sirian care a sosit in Germania la mijlocul lunii octombrie, spune ca a fost fortat sa se intoarca inapoi in Belarus de sase ori de catre politia poloneza inainte de a reusi in sfarsit sa treaca granita si sa ajunga in UE.
„Cum incerci sa treci granita, te forteaza imediat sa te intorci. I-am rugat doar sa ma lase sa sa solicit azil in Polonia, pentru ca este legal. Dar ei nu au vrut sa ma asculte", le-a spus Dandashi jurnalistilor de la BBC News.
Un ONG polonez a reusit sa-l duca pe Ahmad la spital, dupa ce acesta a stat mai multe zile in padure, fara mancare sau apa si la temperaturi foarte scazute. Insa, dupa doar trei ore, a povestit Ahmad, politia poloneza l-a adus inapoi la granita.
„La spital s-au purtat foarte urat cu mine. Eu i-am rugat sa nu ma trimita inapoi in Belarus", a mai spus Ahmad Dandashi. Cazul lui este asemanator cu ceea ce li s-a intamplat si altor migranti in ultimele saptamani.
Polonia acuza Belarusul ca a adus din nou migranti la granita cu camioanele, la cateva ore dupa ce i-a mutat intr-un hangar. Sursa foto: Profimedia Images
Cererile de azil sunt respinse si in alte locuri din Europa
In ciuda regulilor internationale, Polonia si Lituania nu sunt singurele tari care resping solicitarile de azil. Saptamana aceasta, BBC a relatat despre o familie afgana care a marturisit ca a traversat granita din Bosnia in Croatia de 40 de ori, doar pentru a fi intoarsa inapoi de fiecare data.
Intre iunie 2019 si septembrie 2021, au fost inregistrate in jur de 30.000 de cazuri in care migrantii de la granita cu Bosnia au fost respinsi de fortele croate. Din 7.200 de cazuri similare ce au avut loc de la inceputul anului si pana in octombrie, un sfert din ele s-au incheiat in mod violent.
Totodata, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat, joi, Croatia in legatura cu moartea unei fetite afgane la granita cu Serbia si pentru tratamentul de care ar fi avut parte familia ei care solicita azil. Politistii croati le-au refuzat membrilor orice posibilitate de a intra in tara si le-au ordonat sa se intoarca in Serbia pe calea ferata. Pe drum, fetita de sase ani a murit dupa ce a fost lovita de tren.
In iulie, imaginile cu nave ale pazei de coasta grecesti care interceptau in mod violent migrantii ce incercau sa traverseze Marea Egee, difuzate de BBC, au atras reprosuri din partea oficialilor UE. „Cred ca acestea sunt incalcari ale valorilor noastre fundamentale europene”, a declarat la acea vreme comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.
De altfel, in 2012, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a hotarat ca Italia a incalcat drepturile omului, respingand majoritatea solicitantilor de azil ale africanilor care traversau Marea Mediterana, fara a-i examina mai intai.
Elefantul din incapere si blocajul pactului european privind migratia si azilul
Europarlamentarul olandez Tineke Strik, care a vizitat recent frontiera estica a blocului comunitar, a declarat pentru Euronews ca situatia se va inrautati la granita Ue cu Belarus daca mai multe state europene vor continua sa adopte legi care intaresc masura respingerii solicitarilor de azil.
„Exista deja o serie de hotarari ale CJUE care arata clar ca aceasta este o incalcare absoluta a legislatiei UE. Acum, Comisia Europeana ar trebui sa aiba o abordare cu adevarat dura si consecventa fata de tarile care adopt astfel de masuri. Daca executivul comunitar nu actioneaza prompt, imi este foarte teama ca va creste numarul statelor care adopta masuri restrictive impotriva migrantilor”, a declarat Tineke Strik, membra a grupului verzilor din Parlamentul European.
Incercand sa faca fata viitoarelor crize de migranti, Comisia Europeana a propus un pact privind migratia si azilul in urma cu un an. Pactul european privind migratia si azilul a adunat mai multe semne de intrebare in jurul sau, insasi Comisia Europeana subliniind, in cadrul unui raport, ca, desi au fost facute progrese la nivel tehnic, totusi acordul politic asupra unor elemente cheie de pact este inca indepartat.
Intre timp, numarul celor care solicita azil in Uniunea Europeana este in crestere accelerata, conform unei analize a Heinrich-Boll-Stiftung (fundatie afiliata Partidului Verzilor din Germania) asupra Pactului european privind migratia si azilul.
Autorii subliniaza ca, urmare a masurilor luate pentru combaterea pandemiei de Covid-19, in primul semestru al anului 2020 numarul solicitantilor de azil a scazut dramatic, insa, in perioada aprilie-iunie 2021, tendinta s-a inversat: „Cu peste 100.000 de cereri de azil primite in statele membre in aceste trei luni, numarul s-a dublat fata de aceeasi perioada a anului 2020 si a inregistrat o crestere de aproape 10% fata de primul trimestru al anului 2021. Cea mai vizibila crestere este reprezentata de Afgani: de doua ori mai mult decat in 2020 si cu 30% mai mult decat in primul trimestru din 2021. Doua treimi din toate cererile de azil din UE au fost inregistrate in Germania, Franta si Spania. Numarul sosirilor de migranti in Italia, din ianuarie pana in septembrie 2021, s-a dublat, in comparatie cu aceeasi perioada a anului 2020, si se ridica la 46.000 de persoane, de sase ori mai mult decat in 2019".