Cel mai calduros an din istorie, cu un record de CO2. Seceta extrema, pe cale sa devina „o urgenta fara precedent la scara planetara”

Cu doar cateva zile inainte de sfarsitul anului, Organizatia Meteorologica Mondiala (OMM) a estimat ca 2023 va fi „dupa toate probabilitatile” cel mai calduros an din istoria inregistrarilor.

Serviciul european Copernicus privind schimbarile climatice (C3S) a prezentat rezultate similare, incluse in cel mai recent buletin lunar informativ, cu date asupra variatiilor termice ale aerului de la suprafata, suprafata ghetii marine si variabilele hidrologice la scara globala.

Ultimii noua ani (2015-2023) au fost cei mai caldurosi din istorie, a indicat OMM.

In 2023, o alta nota dominanta a fost cresterea emisiilor poluante care provoaca efectul de sera in atmosfera si incalzirea globala ce ameninta planeta.

Astfel, conform prognozelor, cantitatea totala de CO2 din atmosfera, va inregistra un nou record in 2023, cu 40,9 miliarde de tone emise (40,6 tone in 2022), potrivit datelor organizatiei internationale Global Carbon Project. Din acest volum, emisiile de CO2 asociate numai combustibililor fosili vor creste, cel mai probabil, cu 1,1% pana la sfarsitul acestui an comparativ cu 2022, cu un nou record de 36,8 miliarde de tone.

Pe de alta parte, suprafata ghetii marine din Antarctica a atins un minim istoric absolut in februarie comparativ cu perioada de inceput a observatiilor satelitare, in 1979.

In Arctica, suprafata ghetii marine s-a mentinut mult sub valorile normale, iar valoarea maxima, dar si cea minima anuala, au fost a cincea, respectiv a sasea cea mai scazuta inregistrata vreodata.

In regiunea vestica a Americii de Nord si in Alpii europeni, sezonul de topire a ghetarilor a fost extrem. In Elvetia, ghetarii au pierdut in ultimii doi ani aproximativ 10% din volumul lor rezidual.

In ceea ce priveste temperatura suprafetei marilor, in 2023 nivelurile au depasit cu mult recordurile precedente. In Atlanticul de nord-est, Golful Mexic si Caraibe, valorile de temperatura a apei au fost exceptional de ridicate.

Pe de alta parte, datele asociate secetei culese de Organizatia Natiunilor Unite (ONU) si publicate recent indica „o urgenta fara precedent la scara planetara”. „Efectele masive ale secetei induse de om abia incep sa se manifeste”, potrivit constatarilor.

Conform Conventiei Natiunilor Unite pentru Combaterea Desertificarii (UNCCD), in Statele Unite, 5% din suprafata continentala se confrunta cu seceta severa pana la extrema, potrivit datelor din primavara acestui an.

In China, conform indicatorilor, intensitatea secetei ar urma sa se amplifice cu 80% pana in anul 2100. In Cornul Africii, la sfarsitul anului trecut, 23 de milioane de persoane erau expuse insecuritatii alimentare severe din cauza acestei probleme.

Pe de alta parte, in 2023 cicloane si taifunuri au zguduit, inca o data, o buna parte a lumii, lasand in urma mii de morti si disparuti, pe langa populatii stramutate si pagube economice de ordinul milioanelor.

Fenomenele asociate cu vanturi puternice, cu viteza unui uragan, au afectat grav tari precum Madagascar, Malawi, Mozambic, Bangladesh, China, Filipine, Noua Zeelanda si Libia, printre altele.

Unul dintre cele mai recente dezastre a fost uraganul Otis, de categoria a 5-a, care a lovit statiunea mexicana Acapulco in octombrie si s-a soldat cu cel putin 43 de morti si 36 de disparuti.

Cel mai mortal a fost, insa, ciclonul Daniel din Libia din septembrie, cu peste 4.200 de morti si 10.000 disparuti.

In Europa de Vest, furtuna Ciaran, insotita de rafale de vant cu viteze de peste 200 de kilometri la ora si ploi abundente, s-a soldat, cu cateva saptamani in urma, cu o duzina de morti si pagube economice de ordinul milioanelor.

De asemenea, in 2023 incendiile de padure, tot mai extinse si mai agresive, de o amploare fara precedent, au continuat sa inregistreze indicatori ingrijoratori.

In Canada, sezonul incendiilor a fost extrem, cu un impact asupra emisiilor de CO2 din atmosfera cu sase pana la opt ori mai mare comparativ cu valorile medii.

In Europa, 2023 a fost anul „cu cele mai grave incendii” din regiune, potrivit comisarului european pentru Gestionarea Crizelor, Janez Lenarcic.

Potrivit indicatorilor inregistrati pana la sfarsitul lunii noiembrie de serviciul Copernicus, aproximativ 500.000 de hectare de teren au ars in Uniunea Europeana (UE).

Doar mega-incendiul de la Alexandroupolis, Grecia, cel mai mare inregistrat in UE, a mistuit peste 96.000 de hectare. Alte tari afectate in ultimul sezon de incendii forestiere grave au fost Portugalia, Spania si Italia.