Cel putin 100 de soldati armeni si azeri au fost ucisi marti in cele mai grele lupte de cand cele doua tari au reintrat in razboi in 2020, in timp ce comunitatea internationala face apel la „retinere” si la o solutionare pasnica a conflictului, potrivit agentiei AFP, preluata de boursorama.com.
„Cincizeci de militari azeri au fost ucisi ca urmare a unei provocari armene de mare amploare” la granita dintre cele doua tari, a anuntat in cursul serii Ministerul azer al Apararii din Azerbaidjan intr-un comunicat.
La randul sau, premierul armean Nikol Pasinian a declarat in cursul diminetii ca 49 de militari armeni au fost ucisi, in timpul unei interventii in Parlamentul de la Erevan, precizand totodata ca „din pacate, acesta nu este numarul final”.
Cele doua tari se acuza reciproc ca au lansat ostilitatile.
Izbucnirea violentelor survine in contextul in care Moscova, care a desfasurat o forta de mentinere a pacii in regiune dupa razboiul din 2020, este foarte ocupata cu dificultatile cu care se confrunta pe frontul din Ucraina.
In timp ce Rusia a anuntat o incetare a focului in vigoare de la ora 06.00 GMT, Azerbaidjanul a acuzat dupa-amiaza Armenia ca a incalcat-o „in mod intens”.
„In pofida incetarii focului (…), unitati ale fortelor armate armene (…) au deschis focuri de artilerie impotriva pozitiilor armatei azere” la frontiera azera si armeana, a declarat Ministerul azer al Apararii, referindu-se la „contramasuri” la aceste tiruri.
La inceputul zilei, Baku a declarat ca „si-a indeplinit toate obiectivele” in luptele de la granita cu Armenia.
„In ciuda unei scaderi puternice a intensitatii bombardamentelor, inamicul continua sa incerce sa avanseze”, a declarat anterior Ministerul armean al Apararii.
Armenia si Azerbaidjanul, doua foste republici sovietice rivale din Caucaz, au purtat doua razboaie in ultimele trei decenii pentru controlul regiunii Nagorno-Karabah, ultimul dintre acestea avand loc in 2020.
Noile lupte, care au izbucnit peste noapte, ilustreaza cat de volatila ramane situatia.
Pasinian a facut apel la comunitatea internationala sa reactioneze, in cadrul unor discutii cu mai multi lideri straini, inclusiv cu presedintele rus Vladimir Putin si cu presedintele francez Emmanuel Macron.
Uniunea Europeana a cerut incetarea ostilitatilor si a anuntat ca presedintele Consiliului European, Charles Michel, care conduce o mediere intre Erevan si Baku, va purta discutii cu cele doua parti.
Seful diplomatiei americane, Antony Blinken, i-a sunat pe liderii Azerbaidjanului si Armeniei pentru a-i indemna sa ajunga la pace. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut ambelor tari sa „ia masuri imediate pentru a dezamorsa tensiunile”.
Rusia este „extrem de ingrijorata” si face apel la „retinere”, a declarat reporterilor consilierul Kremlinului, Iuri Usakov.
Consiliul de securitate al Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva (OTSC), o alianta militara condusa de Moscova, s-a reunit marti seara prin videoconferinta cu participarea lui Vladimir Putin, la cererea Erevanului, a anuntat Kremlinul.
Vladimir Putin este „implicat personal” si face „toate eforturile posibile pentru a contribui la reducerea tensiunilor”, a declarat Kremlinul.
Desi cele doua tari s-au confruntat in mod regulat de-a lungul granitei comune de la sfarsitul razboiului din 2020, luptele de marti au fost o noutate.
„Escaladarea este consecinta unui blocaj in negocierile de pace”, a declarat analistul Tatul Hakobian, pentru care conflictul din Ucraina „a schimbat echilibrul de putere in regiune”, cu Rusia, care sustine Armenia, „intr-un mod negativ”.
Potrivit acestuia, Baku ar dori sa profite de aceasta situatie pentru „a obtine concesii din partea Armeniei cat mai curand posibil”.
Dar pentru Farid Shafiev, presedintele Centrului de analiza a relatiilor internationale din Baku, „un obstacol major in calea pacii” este pur si simplu „prezenta ilegala a soldatilor armeni” in Azerbaidjan, cu referire la Nagorno-Karabah.
Butoiul de pulbere din Karabah
Complicate din punct de vedere istoric, relatiile dintre Erevan si Baku continua sa fie otravite de disputa privind Nagorno-Karabah, enclava cu populatie predominant armeana care s-a separat de Azerbaidjan cu sprijinul Armeniei.
Dupa un prim razboi soldat cu peste 30.000 de morti la inceputul anilor 1990, Armenia si Azerbaidjanul s-au confruntat din nou in toamna anului 2020 pentru controlul regiunii muntoase.
Peste 6.500 de persoane au fost ucise in acest nou razboi, pe care Armenia l-a pierdut.
Ca parte a unui acord de incetare a focului negociat atunci de Moscova, care a trimis forte de mentinere a pacii in Nagorno-Karabah, Erevanul a cedat un teritoriu semnificativ Azerbaidjanului.
Acest rezultat a fost vazut ca o umilinta in Armenia.