Serbia ar putea intra într-o nouă etapă politică, după victoria electorală a mișcării studențești care a contestat guvernarea lui Aleksandar Vucic. Printre persoanele vehiculate pentru funcții-cheie în viitorul executiv se numără un fost guvernator al băncii centrale, un cardiolog și profesor universitar, o legendă a baschetului iugoslav și un reputat chimist. Candidații au profiluri diferite, însă sunt uniți de opoziția față de actuala putere și de promisiunea unor schimbări în instituțiile statului, relatează Reuters.
Mișcarea studențească din Serbia a căpătat amploare în urma protestelor anticorupție declanșate după prăbușirea copertinei unei gări din Novi Sad, în noiembrie 2024. Tragedia a provocat indignare în societate și a alimentat acuzațiile privind corupția și lipsa de responsabilitate a autorităților.
Studenții au devenit treptat o forță politică importantă, atrăgând de partea lor profesori, specialiști și personalități cunoscute din sport și mediul academic. În urma alegerilor anticipate de duminică, atenția s-a îndreptat spre oamenii pe care mișcarea îi propune pentru conducerea țării.
Reuters a prezentat patru dintre numele aflate în prim-plan, fiecare cu o experiență profesională diferită și cu propriile viziuni asupra viitorului Serbiei.
Dejan Soskic, economistul care a condus banca centrală
Dejan Soskic, în vârstă de 59 de ani, este economist și profesor la Facultatea de Economie a Universității din Belgrad. El a condus Banca Națională a Serbiei între 2010 și 2012, când a demisionat în semn de protest față de modificările legislative despre care susținea că afectează independența instituției.
De ani de zile, Soskic critică guvernarea lui Vucic și atrage atenția asupra corupției sistemice și a slăbiciunilor instituționale. În opinia sa, aceste probleme descurajează investițiile și frânează dezvoltarea economică a țării.
Economistul susține că o gestionare prudentă a finanțelor publice poate crea condițiile necesare pentru creșterea pe termen lung a salariilor și pensiilor.
În campania electorală, el a propus inclusiv modificarea cursului dinarului în raport cu euro, pentru a spori competitivitatea exporturilor sârbești. Pozițiile sale economice au fost însă contestate de presa favorabilă guvernului, care l-a acuzat că ar fi contribuit la deprecierea monedei naționale. Soskic a respins aceste acuzații.
Ilija Srdanovic, cardiologul care promite reformarea sistemului de sănătate
Un alt nume important este Ilija Srdanovic, în vârstă de 55 de ani, cardiolog și profesor la Facultatea de Medicină a Universității din Novi Sad. Implicarea sa politică a început în timpul protestelor studențești, la care a participat în repetate rânduri în calitate de vorbitor.
Srdanovic a devenit unul dintre principalii reprezentanți ai mișcării după definitivarea listei electorale, în septembrie. În campanie, el a promis reformarea sistemului medical și descentralizarea acestuia, astfel încât serviciile să fie mai accesibile cetățenilor.
„O Serbie mai bună, nimic altceva nu contează”, a declarat medicul într-un interviu acordat agenției FoNet, explicându-și obiectivul politic.
În ceea ce privește politica externă, Srdanovic susține poziția mișcării potrivit căreia Kosovo, care și-a declarat independența în 2008, face parte în continuare din Serbia. Totodată, el consideră că prioritatea imediată a viitoarei administrații trebuie să fie reformele interne și combaterea corupției, nu integrarea europeană.
Marți, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat că a discutat telefonic cu Srdanovic și a subliniat necesitatea formării rapide a unui nou guvern.
Dejan Bodiroga, de pe terenul de baschet în politică
Printre susținătorii cunoscuți ai mișcării studențești se numără și Dejan Bodiroga, în vârstă de 53 de ani, fost căpitan al naționalei de baschet a Iugoslaviei și actual președinte al Euroligii.
Bodiroga este una dintre figurile emblematice ale baschetului sârb și se bucură de o popularitate considerabilă. În cariera sa sportivă, a câștigat două titluri mondiale consecutive, în 1998 și 2002, și a contribuit la obținerea medaliei de argint de către Iugoslavia la Jocurile Olimpice de la Atlanta, în 1996.
După retragerea din activitatea de jucător, în 2007, el a rămas implicat în conducerea sportului, iar în 2022 a devenit președintele Euroligii.
În timpul campaniei electorale, Bodiroga a participat la mitingurile studenților și la evenimente publice, unde s-a alăturat susținătorilor. El a descris scrutinul drept o luptă „pentru recâștigarea unei țări care a fost acaparată”.
Implicarea sa politică ar putea oferi mișcării studențești o vizibilitate și mai mare, datorită notorietății de care se bucură în Serbia.
Radomir Saicic, chimistul care acuză că Serbia este „ocupată din interior”
Radomir Saicic, în vârstă de 64 de ani, este profesor de chimie organică și membru al Academiei Sârbe de Științe și Arte. Cercetările sale vizează chimia medicinală, inclusiv sinteza unor tratamente chimioterapice și dezvoltarea terapiilor antivirale. Printre proiectele sale se numără și o cercetare privind COVID-19, realizată în colaborare cu Institutul Pasteur.
Saicic s-a alăturat protestelor anticorupție după tragedia de la Novi Sad și a devenit ulterior unul dintre criticii vocali ai președintelui Aleksandar Vucic. El a semnat, alături de alți 24 de universitari, o petiție prin care se cerea demisia șefului statului.
După ce Vucic și-a recunoscut înfrângerea, profesorul a urcat pe podium la sediul mișcării studențești și a descris rezultatul drept o „victorie a cetățenilor”.
În timpul campaniei, Saicic le-a spus susținătorilor că Serbia este „ocupată din interior” și a afirmat că este pregătit să-și pună chiar și viața la dispoziția mișcării.
În privința politicii externe, el consideră Kosovo un „teritoriu ocupat temporar” și susține menținerea relațiilor energetice cu Rusia. Presa locală și analiștii politici îl indică drept un posibil candidat la alegerile prezidențiale.
Ce urmează pentru Serbia
Cele patru profiluri arată diversitatea oamenilor care s-au apropiat de mișcarea studențească: de la specialiști în economie și medicină, până la personalități sportive și cercetători. Rămâne de văzut cine va ocupa funcția de prim-ministru și ce alte responsabilități vor primi reprezentanții acestei mișcări.
Principalele provocări vor fi combaterea corupției, consolidarea instituțiilor și restabilirea încrederii publice. În același timp, viitoarea conducere va trebui să clarifice direcția politicii externe, inclusiv relațiile cu Uniunea Europeană, Kosovo și Rusia.
Notă de verificare: Textul de mai sus este redactat pe baza informațiilor furnizate. Înainte de publicare, este important să fie verificate independent rezultatul alegerilor, statutul lui Aleksandar Vucic și identitatea persoanelor propuse, deoarece materialul-sursă conține afirmații politice majore care necesită confirmare, transmite Digi24.