Hamas este cel mai mare din grupurile islamiste palestiniene. Numele sau este un acronim arab pentru Miscarea de Rezistenta Islamica, care a aparut in 1988, dupa inceputul primei intifade palestiniene, sau revolta, impotriva ocuparii de catre Israel a Cisiordaniei si a Fasiei Gaza. Conform statutului sau, este determinat sa distruga Israelul, scrie hotnews.ro

Hamas a infiintat Brigazile Izzedine al-Qassam pentru a-si urmari obiectivele militare

Hamas a avut initial un dublu scop: de a duce o lupta armata impotriva Israelului (prin intermediul aripei sale militare, Brigazile Izzedine al-Qassam) - al doilea, de a furniza programe de asistenta sociala, scrie BBC.

Din 2005, cand Israelul si-a retras trupele si colonistii din Gaza, Hamas s-a implicat si in politica. A castigat alegerile legislative din 2006, inainte de a-si consolida puterea in Gaza in anul urmator prin inlaturarea miscarii rivale Fatah a presedintelui Mahmoud Abbas.

De atunci, militantii din Gaza s-au luptat in patru conflicte majore cu Israelul, care impreuna cu Egiptul a mentinut o blocada a fasiei Gaza pentru a izola Hamas si pentru a-l presa sa opreasca atacurile.

Hamas, sau (in unele cazuri) aripa sa militara, este desemnata grupare terorista de Israel, Statele Unite, Uniunea Europeana si Regatul Unit, precum si de alte state.

Atentatele sinucigase

Hamas a devenit mult mai vizibila dupa ce s-a opus acordurilor de pace de la Oslo semnate la inceputul anilor 1990 intre Israel si Organizatia pentru Eliberarea Palestinei (OEP), organismul reprezentand majoritatea palestinienilor.

In ciuda numeroaselor operatiuni israeliene impotriva acesteia si a reprimarilor de catre Autoritatea Palestiniana (principalul organism de conducere al palestinienilor), Hamas a decis sa-si arate opozitia prin lansarea de atacuri sinucigase, efectuand mai multe asemenea atentate soldate cu morti.

Atentatele au stopat procesul de pace si l-au adus la putere pe Benjamin Netanyahu - un oponent ferm al acordurilor de la Oslo - in 1996.

In lumea post-Oslo, mai ales in urma esecului summitului de la Camp David al presedintelui american Bill Clinton din 2000 si a celei de-a doua intifade care a urmat la scurt timp, Hamas a castigat putere si influenta pe masura ce Israelul a luat masuri impotriva Autoritatii Palestiniene, pe care o acuza ca se afla in spatele atentatelor sinucigase.

Hamas a organizat clinici si scoli, care au servit palestinienilor care s-au simtit dezamagiti de autoritatea palestiniana corupta si ineficienta, dominata de fractiunea Fatah.

Seicul Ahmed Yassin, liderul spiritual al Hamas a fost ucis intr-un atac cu racheta israeliana in 2004
Multi palestinieni au aplaudat valul de atacuri sinucigase organizate de Hamas in primii ani ai celei de-a doua intifade. Ei au vazut operatiunile ca fiind un „martiraj” si o razbunare a propriilor pierderi.

In martie si aprilie 2004, liderul spiritual al Hamas, seicul Ahmed Yassin, si succesorul sau, Abdul Aziz al-Rantissi, au fost asasinati in lovituri cu rachete israeliene in Gaza.


Moartea liderului Fatah, Yasser Arafat, in luna noiembrie, a avut ca rezultat noua Autoritate Palestiniana condusa de Mahmoud Abbas, care a considerat ca lansarile de rachete ale Hamas sunt contraproductive.

Carta din 1988
Carta Hamas defineste Palestina istorica – inclusiv Israelul actual – drept pamant islamic si exclude orice pace cu statul evreu.

De asemenea , documentul ataca in mod repetat evreii ca popor, atragand acuzatii de antisemitism.

In 2017, Hamas a produs un nou document de politica in care si-a mai moderat tonul. Statul Israel nu era recunoscut in continuare, dar accepta oficial crearea unui stat palestinian interimar in Gaza, Cisiordania si Ierusalimul de Est - ceea ce e cunoscut sub numele de „liniile de dinainte de 1967”.

Documentul subliniaza, de asemenea, ca lupta Hamas nu este cu evreii, ci cu „agresorii sionisti ocupanti”. Israelul a spus ca grupul „incearca sa pacaleasca lumea”.

Sanctiuni
Drept urmare, noul guvern condus de Hamas a fost supus unor sanctiuni economice si diplomatice dure de catre Israel si aliatii sai din Occident.

Dupa ce Hamas a inlaturat fortele loiale gruparii Fatah in 2007, Israelul si-a inasprit blocada asupra teritoriului, iar rachetele palestiniene si atacurile aeriene israeliene au continuat. Egiptul si-a inchis si punctul de trecere a frontierei cu Gaza si de atunci a mai deschis-o doar intermitent.

Israelul considera Hamas responsabil pentru toate atacurile din perimetrul fasiei, iar cele doua parti au fost intr-o stare constanta de conflict, de la incidente mortale la granita pana la lupte deschise.

Dilema de a reconstrui Gaza fara a rearma Hamas
Una din cele mai sangeroase lupte, cea din 2014, a inregistrat cel putin 2.251 de palestinieni, inclusiv 1.462 de civili, ucisi in 50 de zile de lupte. Pe partea israeliana, 67 de soldati si sase civili au fost ucisi.

In mai 2021 a mai avut loc un conflict de 11 zile in care au murit cel putin 256 de persoane in Gaza si 13 in Israel, inainte de a se incheia cu un armistitiu intermediat de egipteni.

Incercarile repetate de reconciliere intre Hamas si Fatah au esuat, iar primele alegeri palestiniene de 15 ani, in care Hamas urma sa concureze, au fost anulate de presedintele Abbas in aprilie 2021.

Fasia Gaza
Fasia Gaza este un teritoriu de 41 km (25 mile) lungime si 10 km latime intre Israel, Egipt si Marea Mediterana. Adaposteste aproximativ 2,3 milioane de oameni si are una dintre cele mai mari densitati ale populatiei.