Nimeni nu stie cu adevarat cum isi ia deciziile Vladimir Putin sau pe cine asculta cel mai mult atunci cand se gandeste la ce are de facut. Totusi, presedintele rus are trei consilieri apropiati, toti provenind din zona serviciilor de securitate, care sunt dedicati „valorilor traditionale” si care viseaza la restaurarea gloriei sovietice. Ei vor juca un rol important in decizia finala a Kremlinului de a invada sau nu Ucraina, scrie The New York Times.
Occidentul legalizeaza casatoria intre oameni si animale. Liderii Ucrainei sunt la fel de rai ca Hitler, iar nationalistii din aceasta tara nu sunt fiinte umane. Acestea sunt opiniile care se regasesc in cercul stramt de apropiati ai presedintelui Vladimir Putin, in randul oficialilor de top din domeniul securitatii rusesti, cei care vor fi, probabil, la masa atunci cand liderul lor va decide daca va lansa un razboi deschis impotriva Ucrainei.
Acesti oameni puternici - in mare parte nascuti in anii 1950, in Uniunea Sovietica, la fel ca Putin - au pozitii chiar mai reactionare decat ale presedintelui lor. Este un semn al virajului catre o linie mai dura pe care Kremlinul il face pe masura ce isi intensifica lupta cu inamicii pe care ii vede peste tot, in tara si in strainatate.
Faptul ca Putin s-a inconjurat de oameni din domeniul securitatii arata insasi evolutia liderului de la Kremlin, de la un tanar lider care arata Occidentului o fata prietenoasa, la inceputul anilor 2000, cand avea printre consilieri liberali proeminenti, la omul care acum ameninta implicit ca va declansa un razboi major in Europa.
Este, de asemenea, povestea luptei de ani de zile a Kremlinului de a-si crea o ideologie care sa sustina guvernarea lui Putin: una care, din ce in ce mai mult, vede in Occident un inamic, in Ucraina o amenintare si in Rusia un bastion al „valorilor traditionale”. Aceasta elita din serviciile de securitate ale Rusiei are o viziune conservatoare si reactionara asupra lumii, tocmai pentru ca Putin nu are o ideologie. Si atunci, principiul-cheie de la care se pleaca este ca toata lumea este impotriva Rusiei, explica The New York Times.
„Soimii” lui Putin
Unii dintre apropiatii lui Putin au lucrat cu el in KGB-ul sovietic, iar oficialii occidentali cred ca ei au supervizat asasinatele, operatiunile de propagada, spionajul cibernetic si razboiul brutal care au contribuit in timp la indepartarea Kremlinului de Europa si de Statele Unite. Unul dintre acesti „soimi” care stau in preajma lui Putin si care ii alimenteaza fobiile antioccidentale este principalul sau consilier de securitate nationala, Nikolai Patrusev.
Daca Putin vorbeste de inamici care se straduiesc sa falsifice trecutul glorios al Rusiei, atunci seful serviciilor de informatii externe, Serghei Nariskin, chiar si-a asumat lupta pentru istorie ca pe o prioritate speciala.
Iar daca Putin a imbratisat ideea unei mai mari implicari a statului in economie, ministrul apararii, Serghei Soigu, a dus aceasta tendinta la extrem si a lansat un efort urias al statului de a construi noi orase in Siberia.
Partea pragmatica a lui Putin
„Un fel de masina a timpului ne duce inapoi in cei mai rai ani ai ocupatiei lui Hitler”, a spus Serghei Nariskin despre Ucraina in aceasta luna, descriind guvernul pro-occidental de la Kiev drept o „adevarata dictatura”. El a inaugurat la Moscova o expozitie intitulata „Abuzuri ale drepturilor omului in Ucraina”.
Luna trecuta, Serghei Soigu i-a numit pe nationalistii ucraineni fiinte „non-umane”, iar Nikolai Patrusev a descris „rusofobia” din Ucraina ca fiind rezultatul unei campanii de propaganda occidentala ce dateaza inca de la cronicarii europeni invidiosi, care l-au denigrat pe Ivan cel Groaznic. „Nu le placea ca tarul rus nu le recunostea superioritatea politica si morala”, a spus Patrusev despre tiranul din secolul al XVI-lea, cunoscut pentru temuta sa politie secreta.
Acum, in timp ce Putin cantareste cat de mult va ridica miza in Ucraina, intrebarea este cat de mult adopta mentalitatea conspirationista a acestor radicali conservatori. La Moscova, unii analisti inca vad o parte pragmatica in Vladimir Putin. El ar pune in balanta nemultumirile si paranoia promovate de confidenti precum Patrusev cu aportul mai sobru al unor persoane precum premierul Mihail Misustin, un tehnocrat insarcinat cu mentinerea economiei in functiune.
Radicalii castiga teren
Cu toate acestea, sunt semne ca radicalii castiga o tot mai mare influenta. Cea mai evidenta schimbare a avut loc chiar in interiorul Rusiei, unde otravirea liderului opozitiei, Aleksei Navalnii, in 2020, a fost urmata anul trecut de o represiune de amploare indreptata impotriva activistilor, a presei si chiar a cadrelor universitare. Oficialii occidentali au spus ca Navalnii a fost otravit de guvernul rus, dar Nariskin, seful serviciilor de informatii externe, a spus ca operatiunea a fost pusa la cale de agenti occidentali care cautau un tap ispasitor pentru a ajuta la doborarea lui Putin.
In timp ce se straduiesc sa zdrobeasca disidenta, oficialii din linia dura de la Moscova sustin „valorile traditionale” ca fiind o alternativa superioara a Rusiei la un Occident aflat in decadere morala. Un canal de televiziune a fost amendat recent pentru ca a prezentat un barbat cu parul lung si unghiile pictate, „ceea ce nu corespunde imaginii unui barbat cu o orientare sexuala traditionala”. De asemenea, doi bloggeri au fost condamnati la 10 luni de inchisoare pentru o fotografie sugestiva sexual in fata Catedralei Sfantul Vasile.
In timp ce trupele rusesti se concentreaza in apropierea Ucrainei, se profileaza un alt element al ideologiei oficialilor din domeniul securitatii: glorificarea trecutului sovietic. Patrusev a declarat ca prabusirea Uniunii Sovietice „a dezlegat complet mainile elitei neoliberale occidentale”, permitandu-i acesteia sa isi impuna valorile netraditionale in lume. El si colegii sai prezinta Rusia ca pe o natiune menita sa recastige acest statut, ca un bastion impotriva Occidentului, in care Ucraina si alte tari foste sovietice apartin sferei de influenta legitima a Moscovei.
„Siloviki” au atributii colaterale: restaurarea Imperiului
Potrivit lui Andrei Kolesnikov, analist al think tank-ului Carnegie Moscow Center, scopul elitei de securitate a Rusiei este „restaurarea Imperiului”. Putin insusi a descris prabusirea Uniunii Sovietice drept o „catastrofa geopolitica”.
Dar el obisnuia, pe de alta parte, sa caute si sfatul unor oficiali cu puncte de vedere mai liberale. Acum, acei oficiali au fost in mare parte alungati din guvern, in timp ce tehnocrati precum premierul Misustin aproape ca nu se pronunta niciodata asupra problemelor ce depasesc zona lor imediata de responsabilitate.
Prin urmare, ramane clasa de oficiali de elita din domeniul securitatii, cunoscuti in mod colectiv sub numele de „siloviki”, dintre care multi - precum Patrusev, Nariskin si Aleksandr Bortnikov, seful spionajului intern al Rusiei (FSB) - au lucrat in KGB alaturi de Putin.
Influenta lor se extinde mult dincolo de chestiunile de securitate: Nikolai Patrusev, un jucator pasionat de volei, conduce Federatia de volei a Rusiei, iar fiul sau, Dmitri, este ministrul agriculturii.
Serghei Nariskin supervizeaza Societatea Istorica Rusa, ajutand la campania de glorificare - si, spun criticii, de albire - a trecutului Rusiei. Serghei Soigu, ministrul apararii, satisface interesul lui Putin pentru natura in calitate de presedinte al Societatii Geografice Ruse si il duce frecvent pe presedinte in excursii in padurile siberiene.
Pentru acesti oficiali, spun analistii, cresterea tensiunilor cu Occidentul este un lucru bun, pentru ca le sporeste influenta in cadrul elitei conducatoare.
„Spirala confruntarii si sanctiunile nu ii sperie pe siloviki, ci, dimpotriva, le deschid mai multe oportunitati”, a scris recent Tatiana Stanovaia, fondatoarea unei firme de analiza politica, R. Politik.
„Doar pentru asta va fi tinut minte”
Analistii rusi se intreaba acum daca Putin mai are suficient pragmatism pentru a evita un razboi deschis cu Ucraina. Inchiderea de catre Rusia, luna trecuta, a organizatiei Memorial International, grupul moscovit pentru drepturile omului care a dezvaluit crimele politiei secrete sovietice, a reprezentat o noua oscilatie a lui Putin catre opiniile „siloviki”.
Dar sanctiunile occidentale in urma unei incursiuni in Ucraina ar putea avea consecinte de amploare, asa cum o arata si prabusirea bursei rusesti pe fondul temerilor de razboi din ultimele saptamani. Iar pierderile militare ar putea aduce urmari imprevizibile in politica interna si ar putea umbri „mostenirea” lui Putin. „Daca vom avea razboi cu Ucraina si moarte fratricida, atunci doar pentru asta va fi tinut minte”, spune cu convingere Konstantin Remciukov, un jurnalist de la Moscova cu surse la Kremlin.