Razboiul Rusiei impotriva Ucrainei a fost criticat de protestatari care au iesit in strada, de preoti rusi, de cadre universitare si de personalitati culturale. Mii de oameni au fost arestati pentru ca au participat la mitinguri anti-razboi, iar multi au fugit din tara pe fondul unei represiuni in crestere si al inrautatirii economiei, pe masura ce sanctiunile occidentale se aduna, potrivit Al Jazeera.
Un sondaj recent realizat de institutul independent Levada a aratat ca peste 80% din rusii intervievati sustin actiunile armatei ruse in Ucraina.
Dupa cum au remarcat unii observatori, sondajele de opinie ar putea fi denaturate de climatul politic. Pedepsele cu inchisoare pentru raspandirea „dezinformarii”, de exemplu, ar putea sa-i fi facut pe respondentii sa fie mai putin sinceri.
Cu toate acestea, ar fi gresit sa respingem in totalitate aceste cifre.
Uniti de razboi, propaganda si sanctiuni
In 2014, dupa anexarea Crimeei de catre Rusia, popularitatea presedintelui Vladimir Putin a crescut la un record de 89% – desi a fost o campanie relativ lipsita de lupte si mai putin dezordonata.
Panglica neagra si portocalie a Sfantului Gheorghe, un simbol al victoriei din cel de-al Doilea Razboi Mondial – si, in general, gloria militara a Rusiei, a devenit o priveliste omniprezenta.
Acest tip de impuls este ceea ce politologii numesc efectul de „unire in jurul steagului”, atunci cand o criza sprijina un lider altfel nepopular.
Iata insa ca, brusc, din 2014 Vladimir Putin a decis ca "Russkiy Mir" trebuie sa treaca la nivelul urmator si, dintr-o ideologie care a alimentat preponderent propaganda rusa, sa devina o tema aplicata; iar scena aleasa pentru o prima confruntare cu Occidentul a fost Ucraina.
„Cresterea [actuala] a popularitatii lui Putin era asteptata din cauza dinamicii identitatii colective si a importantei sale in timpul oricarei confruntari armate, iar razboiul este mijlocul suprem de a aduce identitatea nationala in centrul viziunii rusilor asupra lumii”, spune politologul Gulnaz Sharafutdinova pentru Al Jazeera.
„In timp ce primele zile ale razboiului [in Ucraina] au vazut o oarecare confuzie, consolidarea in societate a crescut cu fiecare zi. Sanctiunile si modul in care au fost percepute si transmise au jucat, de asemenea, un rol important in intarirea unei pozitii defensive fata de Occident”, spune politologul.
Sharafutdinova a sustinut ca rusii sunt frustrati de noile sanctiuni si au resentimente fata de natiunile occidentale, ceea ce ar fi putut intari un sentiment de identitate de grup.
Cu toate acestea, Leonid Volkov, un apropiat al lui Alexei Navalnii, principalul opozant al presedintelui rus, crede ca Vladimir Putin „si-a scurtat in mod clar timpul la putere” dupa invazia Ucrainei.
Prin invadarea Ucrainei, „Putin a redus in mod clar probabilitatea scenariului ca el ramane la Kremlin pana la moarte... asa cum a intentionat”, a spus Volkov intr-un interviu acordat AFP.
"In multe privinte, Putin a pierdut deja" - seful Fortelor armate britanice
"In multe privinte, Putin a pierdut deja. Departe de a fi manipulatorul cu o viziune pe termen lung a evenimentelor, asa cum ar vrea el sa credem ca este, Putin si-a provocat daune prin diverse erori catastrofale de judecata, afirma si Seful Fortelor armate britanice, amiralul Tony Radakin, potrivit EFE.
Popularitatea lui Vladimir Putin
Putin s-a bucurat in trecut de popularitate pentru ca a adus stabilitate si prosperitate relativa rusilor dupa anii 1990 haotici, plini de infractiuni si aracie.
In acelasi timp, multi rusi au fost tot mai consternati de natiunile occidentale. In opinia lor, tara lor, candva o superputere care trimisese primul om in spatiu, a fost din ce in ce mai desconsiderata pe scena internationala.
Acestia si-au acuzat rivalii din Razboiul Rece, care s-au strecurat pana la granitele lor, ca s-au amestecat in alegerile prezidentiale din 1996 – cand Boris Eltin l-a invins pe Ghenadi Ziuganov si ca au incalcat legea internationala doi ani mai tarziu pentru a-i bombarda aliatul Serbia.
Si Putin este vazut ca fiind cel care contesta rolul SUA de politist mondial.
Potrivit Valentinei, in varsta de 68 de ani, o academiciana din Sankt Petersburg, Ucraina este doar un alt proiect al Statelor Unite.
„Dupa lovitura de stat din Ucraina din 2014, care a avut loc cu participarea Statelor Unite, tara a intrat sub control extern”, a spus ea pentru Al Jazeera, referindu-se la revolutia Maidan care a dus la demiterea presedintelui de atunci Viktor Ianukovici.
„De-a lungul anilor de la lovitura de stat, Ucraina a devenit cea mai saraca tara din Europa si este inundata cu tot felul de arme, inclusiv biologice. Pentru Rusia, acesta este un vecin periculos si agresiv. Cred ca Rusia a fost fortata sa faca acest pas.”, spune ea.
Rusia a acuzat in repetate randuri SUA ca dezvolta arme biologice in Ucraina. Oficialii americani au recunoscut ca a finantat laboratoare din Ucraina pentru studiul agentilor patogeni mortali, in scopul controlului bolii.
Oficialii americani au sustinut in mod deschis revolutia din 2013-2014, iar conversatiile scurse au dezvaluit ca secretarul de stat adjunct de atunci, Victoria Nuland, isi alegea favoritii pentru noul guvern al Ucrainei, inclusiv politicianul anti-rus Arsenii Iatseniuk. La cateva saptamani dupa acea scurgere, Yatseniuk a fost numit prim-ministru.
Valentina considera ca actualul guvern ucrainean este in intregime o marioneta a Statelor Unite si credea ca presedintele Volodimir Zelenski nu poate face compromisuri cu Rusia, chiar daca ar vrea.
Casa Alba, credea ea, este dispusa sa sacrifice Ucraina pentru a porni un razboi impotriva Rusiei.
„Chiar daca ar fi facut o astfel de incercare, probabil ca ar fi putut revendica Premiul Nobel pentru Pace, dar evident ca nu ar trai ca sa vada ca ar fi eliminat imediat”, a spus ea despre Zelenski. „Statele Unite vor duce razboi in Ucraina pana la ultima picatura de sange ucrainean.”, repeta ea o lozinca des folosita de rusi.
„Sunt pentru Putin”, a spus o femeie pe 3 martie, cand un corespondent Current Time a incercat sa-i arate fotografii cu distrugerea din Ucraina. "Il sprijin pe Putin. Nici macar nu ma voi uita la nicio fotografie. Sunt pentru Putin. Il sprijin pe Putin in toate.", a adaugat ea, potrivit Radio Europa Libera.
Rusii care sustin asa-numita „operatiune militara speciala” a tarii lor cred, de asemenea, ca guvernul ucrainean a fost capturat de elemente neonaziste, ceea ce se leaga de o lunga istorie a nationalismului ucrainean vazut ca ostil Rusiei.
Dar, in ciuda faptului ca nationalistii ucraineni se afirma in mod constant impotriva Rusiei, multi sunt de acord cu Putin si vad cele doua natiuni ca fiind una si aceeasi.
„Fiecare rus are rude in Ucraina si, de asemenea, fiecare ucrainean are rude in Rusia – este imposibil sa le distingem. Din punct de vedere fizic, ei sunt un singur popor care vorbeste aceeasi limba”, a spus Sergei Kalenik, un PR-ist in varsta de 36 de ani din Moscova, al carui serial de benzi desenate „Superputin” il prezinta pe presedintele rus drept erou.
„Ucraina este o parte integranta a Rusiei, la fel cum este Tara Galilor pentru Regatul Unit si oricine crede altfel nu este un rus.”, spune el.
Propaganda lui Putin, dublata de cenzura, functioneaza pentru rusi
Naratiunea conform careia Ucraina este o tara dominata de neo-nazisti a fost adesea promovata de Putin, ale carui obiective de razboi declarate includ „denazificarea” tarii.
Kalenik a considerat „operatiunea speciala”, asa cum este numita oficial invazia, o lovitura calculata, precisa, preventiva pentru a elimina un adversar si a-l forta sa ajunga la un acord.
Conflictul, se pare, era inevitabil.
„Momentul de cotitura in atitudinea fata de Ucraina a fost pe 2 mai 2014, cand la Odesa nationalistii au adunat rusii neinarmati intr-o cladire si i-au ars de vii”, a spus Kalenik pentru Al Jazeera.
„Oamenii care au facut asta nu au fost pedepsiti, actul nu a fost condamnat si, in schimb, nazistii cu svastici precum Batalionul Azov au ramas la putere. Deci, intregul sistem trebuie schimbat, crede el.
El l-a acuzat pe Zelenski ca a distrus economia Ucrainei, ca a interzis partidele de opozitie si ca a reprimat mass-media independenta.
„Cel mai important, [el] a inceput sa faca arme atomice si sa organizeze batalioane naziste”, a spus Kalenik. „Seamana asta cu vointa oamenilor? Nu, este o dictatura totalitara.”
Dezamagit de cum reflecta presa occidentala razboiul
In Rusia, statul a fost acuzat in mod regulat ca face presiuni asupra presei independente si, de la inceputul razboiului, toate institutiile de presa independente au fost fie fortate sa se i inchida, fie sa-si suspende activitatea.
Dar Kalenik nu a fost prea ingrijorat pentru ei, numind astfel de ziare si site-uri „constitutii fasciste dezgustatoare” care vand „propaganda goala”.
Dar a reusit totusi sa acceseze o varietate de surse de stiri, in ciuda represiunii si este deosebit de dezamagit de acoperirea media occidentala – si de accentul pe care il pune pe presupusele crime de razboi rusesti.
Din pacate, aproape toata lumea s-a indragostit de propaganda militara primitiva”, a spus el reluand propaganda Kremlinul cu „evenimente regizate” la Mariupol pentru a denigra mareata armata rusa.
De ce este putin probabil ca Occidentul sa opreasca razboiul lui Putin
Greu de inlaturat in aceste conditii
Din exterior, razboiul este un dezastru militar, diplomatic si economic pentru Rusia, dupa esecul acesteia de a atinge obiectivele cheie. Dar poate fi totusi un succes pervers pentru Putin daca scopul sau este pur si simplu sa distruga cat mai mult din Ucraina si sa creeze o parada a victoriei pentru presa de stat rusa.
Lui Putin ii pasa de un lucru mai presus de orice: pastrarea puterii
Daca i se va prezenta o amenintare credibila la adresa regimului sau, fie ca este vorba de disidenta elitei sau de protestul popular in masa, asta i-ar putea oferi un stimulent puternic sa incerce sa-si reduca pierderile in Ucraina.
Aceasta este o parte mai putin deschisa a strategiei Occidentului: o speranta ca victimele militare ruse si problemele economice nu doar cresc costurile pentru Rusia, ci ii mobilizeaza de fapt pe rusi sa provoace guvernul Putin.